© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Părintele Cleopa, un vrednic continuator al tradiţiei monastice paisiene din Moldova[2013-12-02]Cuvântul vrednicului de pomenire I.P.S. Antonie, Mitropolitul Ardealului, la înmormântarea Părintelui Ilie Cleopa şi citit de P.S. Episcop Visarion al Tulcii, pe atunci Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului:„Am aflat cu profundă durere vestea trecerii la cele veşnice, la început de lună decembrie, a mult iubitului nostru părinte duhovnicesc, sfătuitor şi dascăl sufletesc, Arhimandrit Cleopa Ilie. Duhovnic renumit, dascăl de conştiinţă al miilor de pelerini de pe tot cuprinsul ţării, ascet desăvârşit şi rugător tainic, Părintele Cleopa a trecut dincolo, în zările veşniciei, cu pecetea credinţei în învierea cea de obşte, cu nădejdea bunătăţilor celor viitoare şi cu conştiinţa că şi-a încheiat călătoria şi lupta cea bună şi că şi-a făcut datoria pe deplin. Părintele Cleopa a fost pe parcursul întregii sale vieţi un vrednic continuator al tradiţiei monastice paisiene din Moldova, vorbind fără de răgaz credincioşilor, scriind şi luptând pentru apărarea dreptei credinţe, îndrumând mii de conştiinţe, împărtăşind tuturor curaj, mângâieri şi speranţe şi încercând să impună o linie morală în viaţa de toate zilele pentru cei ce-1 cercetau. Părintele Cleopa a fost un rănit permanent de durerile, de suferinţele, de bolile oamenilor şi de prea multele lor păcate dar, în acelaşi timp, a fost mereu senin, plin de bunăvoinţă, îngăduitor, milostiv şi iertător. Toţi cei ce au trecut prin chilia lui au ieşit cu hotărârea de a fi mai buni şi mai drepţi, mai apropiaţi de Dumnezeu şi de semeni. A fost un om de o mare şi autentică smerenie şi cu toate că se bucura de o popularitate deosebită, aceasta nu i-a atins cu nimic modestia şi smerenia pentru că el nu vedea popularitatea, ci vedea doar oameni cu dureri sufleteşti şi trupeşti care veneau la el să se vindece. La Părintele Cleopa totul a fost natural, nimic n-a fost artificial sau improvizat şi acesta a fost motivul pentru care a fost iubit şi apreciat de toţi cei ce l-au cunoscut şi în primul rând de credincioşii care vedeau în el un adevărat izvor de înţelepciune, de sfinţenie şi de har. Acum, la trecerea lui dincolo, în împărăţia cerurilor, îi aducem smerit omagiul nostru de ucenic, şi rugăciunea fierbinte către Părintele Luminilor de a-i aşeza sufletul în ceata bineplăcuţilor şi aleşilor Săi, iar pilda şi râvna vieţii sale să ne fie tuturor un imbold întru slujirea lui Dumnezeu şi a semenilor. În veci pomenirea lui!” (Articol publicat în Candela Moldovei, Buletinul oficial al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, extras din nr. 11-12/nov.-dec. 1998) Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 975, Ultimul acces: 2026-10-20 03:14:05
|
Timp total: 0.03s...
[]:1
