Sărbătoare la Mănăstirea Cheia

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Sărbătoare la Mănăstirea Cheia

[2013-08-12]

În ziua sărbătorii Adormirea Maicii DOmnului, la 15 august 2013, Mănăstirea Cheia îşi va cinsti ocrotitoarea. Pornind din Bucureşti spre Ploieşti, la numai 135 de kilometri, vom întâlni Mănăstirea Cheia, aşezată în mica depresiune de la poalele Munţilor Ciucaş. Situată într-un minunat cadru natural, la confluenţa Teleajenului cu pârâul Tâmpa, aproape de Pasul Bratocea (frontiera ce separa odinioară Valahia de Transilvania), mănăstirea a avut un rol important în menţinerea legăturilor frăţeşti dintre românii locuitori de o parte şi de alta a Carpaţilor.
Transilvănenii, primii ctitori
Potrivit mărturiilor de arhivă păstrate în mănăstire, pentru prima dată este menţionat un aşezământ monahal pe aceste meleaguri în cea de-a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Este vorba de un schit de lemn, fondat de câţiva ciobani din Săcele, de lângă Braşov, în anul 1770, dar distrus de turci în 1777. În 1790, pe acelaşi loc, a fost ridicat noul schit având hramul „Adormirea Maicii Domnului“, schit distrus de un incendiu în 1832. În locul unde se găsea altarul bisericii se află astăzi Agheasmatarul, utilizat pentru sfinţirea apei în ziua Bobotezei, în ziua hramului sau la alte mari sărbători bisericeşti.
Actuala biserică, având hramurile „Sfânta Treime“ şi „Adormirea Maicii Domnului“, menţinută în forma sa iniţială până în zilele noastre, a fost ridicată între anii 1835-1839, în această regiune de o rară frumuseţe naturală din judeţul Prahova. Realizarea a fost posibilă prin grija a doi ieromonahi, doi fraţi transilvăneni, pe nume Damaschin şi Iustin Bârsan, originari din Transilvania, mai precis din Siliştea Sibiului, dar veniţi pe aceste locuri de la Mănăstirea Căldăruşani. Terenul pe care cei doi ctitori au ridicat biserica a fost donat de marele vornic Mihai Ghica.
Cei doi fondatori sunt îngropaţi la dreapta şi la stânga altarului. Din inscripţia votivă de la intrarea în naos aflăm că Damaschin a fost primul stareţ. Din aceeaşi inscripţie mai reiese că biserica a fost sfinţită la 20 iulie 1839, de către episcopul Chesarie de Buzău.
Monument naţional de artă bisericească
Din punct de vedere arhitectural, biserica Mănăstirii Cheia, operă a meşterilor locali, aparţine stilului tradiţional muntenesc, cu pridvor deschis, specific arhitecturii româneşti. Este o construcţie masivă de 23 de metri lungime şi 6,5 metri lăţime, cu trei turnuri, care conferă eleganţă monumentului. Fresca interioară şi cea exterioară, începute în 1837 şi terminate la 26 august 1839, este opera pictorului Naum Zugravul, toată pictura bisericii fiind realizată în concordanţă cu cerinţele iconografiei ortodoxe naţionale.
Iconostasul din lemn sculptat şi aurit, o remarcabilă operă de artă, a fost realizat de meşteri vienezi în stil baroc, fiind donaţia vrednicului episcop Chesarie al Buzăului. Icoanele împărăteşti, de o mare frumuseţe, sunt opera renumitului pictor român Gheorghe Tătărăscu. Ulterior au fost argintate de către meşterul Lazăr din Ploieşti.
De jur-împrejurul bisericii se află chiliile călugărilor, iar în partea vestică a incintei, clopotniţa. Cea originală, din lemn, a fost înlocuită cu una construită din piatră şi cărămidă, în timpul patriarhului Justinian.
În partea nordică se află paraclisul cu hramul „Adormirea Maicii Domnului“, ridicat ă între 1924-1927, de către stareţul Grigore Georgescu. Paraclisul, în formă de cruce, are un turn deasupra naosului, fiind pictat în ulei, în stil neobizantin, de către pictorul Grigore Cepoiu din localitatea Izvoarele - Prahova.
Iconostasul, sculptat în lemn de cireş de sculptorul Profilescu, precum şi stranele sunt veritabile opere de artă. În naosul paraclisului s-au păstrat până în prezent patru icoane împărăteşti pictate de pictorul Constantin, în decembrie 1799, şi aparţinând fostei biserici.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 4575, Ultimul acces: 2026-10-23 10:26:13

Timp total: 0.04s...

[]:1