Cele mai frumoase mânăstiri din Transilvania (Yahoo News)

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.04s...

Ştiri şi Evenimente

Cele mai frumoase mânăstiri din Transilvania (Yahoo News)

[2013-07-22]

După ce am călătorit prin pitoreştile sate ardeleneşti şi am văzut unele dintre cele mai impunătoare castele din Transilvania, în periplul nostru în interiorul arcului carpatic, poposim astăzi la mânăstirile transilvănene. Dintre acestea, Yahoo News a selectat patru cele mai apreciate aşezăminte monahale din România care fac Transilvania şi mai atractivă pentru turişti.
Mânăstirea Brâncoveanu, Braşov
Mânăstirea Brâncoveanu, sau mânăstirea de la Sâmbăta de Sus, aşa cum este cunoscută de turişti, a fost construită pe teritoriul de astăzi al comunelor Sâmbăta de Sus şi Drăguş, din judeţul Braşov. Nu este cunoscută data exactă a ctitoriei aşezării monahale, însă primele menţiuni ale unor călugări de aici sunt făcute la începutul secolului al XVII-lea. Vechea biserică de lemn, construită de Preda Brâncoveanu pentru călugării sihaştri, a fost refăcută în piatră şi cărămidă, în jurul anului 1696, de domnitorul Constantin Brâncoveanu (1688-1714), menţionat în scrieri drept cel mai vechi dintre ctitorii mânăstirii.
Lăcaşul de cult a trecut prin perioade zbuciumate, de la calvinizare, la catolicizarea şi la persecuţia ortodocşilor români. Deşi a supravieţuit campaniei austriece de desfiinţare a mânăstirilor ortodoxe din 1761, mânăstirea nu a mai putut fi salvată în 1785 şi a rămas în ruină vreme de 140 de ani. Ea a fost restaurată şi redeschisă de Mitropolitului Nicolae Bălan, în 1946. De atunci au avut loc mai multe lucrări de restaurare şi renovare, pentru ca lăcaşul să capete forma de astăzi în 1993.
Situată într-un cadrul natural deosebit, la poalele Munţilor Făgăraş, mănăstirea se remarcă prin biserica în stil brâncovenesc, cu clopotniţă octogonală şi clopote grele de două tone şi prin zidul de incintă realizat tot în stil brâncovenesc, cu trei turnuri. Într-o clădire mai nouă a fost amenajat un muzeu cu picturi pe sticlă, documente vechi şi rare şi cărţi religioase, iar în curtea din spate există o păstrăvărie şi cele doua case de oaspeţi.
Mânăstirea Râmeţ, Alba
Aflată la 34 km de Alba-Iulia, pe Valea Geoagiului, la intrarea în Cheile Râmeţului din Munţii Trascăului, Mănăstirea Râmeţ este unul dintre cele mai vechi aşezăminte călugăreşti din Transilvania. Ea a fost ridicată în Munţii Trascăului, pe lângă râul Geoagiului, înainte de 1377. Mănăstirea s-a aflat sub protecţia lui Matei Corvin, a voievodului Radu Vodă cel Mare, şi a lui Mihai Viteazu, care a refăcut-o. În 1762, clădirea a fost bombardată şi distrusă în mare parte. De asemenea, a fost de mai multe ori avariată in timpul dominaţiei habsburgice. Cea mai importanta restaurare de a avut loc între 1987 şi 1989, când biserica veche a fost restaurata total, a fost renovata stăreţia, au fost ridicate câteva chilii si a fost construita biserica nouă.
Arhitectura lăcaşului este bizantină cu influenţe gotice. Are o clopotniţă masivă şi picturi murale interioare foarte bine conservate. Potrivit turismland.ro, cei care trec pragul Mânăstirii Râmeţ pot găsi aici numeroase obiecte tradiţionale precum broderii, covoare ţesute sau veşminte preoţeşti. Cadrul natural în care este situată mânăstirea oferă turiştilor şi alte posibilităţi de relaxare, precum parcurgerea unor trasee pe Cheile Râmeţului sau Drumul Narciselor, acesta din urmă ajungând la Poiana Narciselor din Tecşeşti, declarată rezervaţie naturală.
Mânăstirea Prislop, Hunedoara
Mănăstirea Prislop, cunoscută şi sub numele de Silvaş este situată în apropierea satului Silvaşu de Sus din judeţul Hunedoara şi a fost ridicată în a doua jumătate a secolului al XIV-lea de Părintele Nicodim, considerat reorganizatorul monahismului romanesc la începutul Evului Mediu. Biserica actuala a mânăstirii datează de la sfârşitul secolului al XIV-lea si a fost construita din piatră, în plan triconc, cu turla pe naos, arhitectura specifică bisericilor din Ţara Românească. Al doilea ctitor al mânăstirii, care a păstrat arhitectura originală, a fost Domnita Zamfira, refugiată în Transilvania după moartea tatălui sau, Moise Vodă. Se spune că domniţa era grav bolnavă atunci când a venit la mănăstire şi s-a vindecat bând apa din izvorul cu puteri tămăduitoare din curtea acesteia.
Al treilea ctitor este preotul Arsenie Boca, unul dintre cei mai cunoscuţi duhovnici români, care a restaurat şi pictat mânăstirea după 1948 şi care a slujit aici timp de 41 de ani. Cele mai recente lucrări de restaurare au avut loc după 1990, când a fost înfiinţat în incinta mânăstirii Seminarul Teologic Monahal Sfânta Ecaterina, cu o durată de 5 ani. De numele mânăstirii Prislop se leagă şi o Icoană a Maicii Domnului făcătoare de minuni.
Mânăstirea Nicula, Cluj
La doar 6 kilometri de oraşul Gherla (judeţul Cluj), se află unul dintre cele mai cunoscute şi apreciate lăcaşuri de cult din Transilvania şi din România. Mânăstirea Nicula şi-a luat numele de la pustnicul ortodox pe nume Nicolae, care a trăit în pădurea care se afla, în jurul anului 1326, pe locul de astăzi al aşezământului monahal. Prima mărturie istorică ce atestă lăcaşul este legată de prezenta unei biserici de lemn, stil maramureşean, cu hramul „Sfânta Treime”, datată 1552. Mânăstirea şi-a câştigat faima de centru de pelerinaj, în mare parte datorită icoanei făcătoare de minuni pictata de meşterul Luca din Iclod în anul 1681 şi găzduită aici. Se spune ca între 15 februarie si 12 martie 1699, icoana ar fi lăcrimat, prevestind evenimentele ce aveau să lovească spaţiul transilvănean în jurul anului 1700, evenimente devastatoare pentru viată monahala de aici, dar şi pentru întreaga ortodoxie. În 1713 guvernatorul Transilvaniei Sigismund Kornis a dus icoana la reşedinţa nobiliară de la Castelul Kornis la Benediugu Dejului, de unde a ajuns ulterior la Clu, întorcându-se în cele din urmă la Nicula.
Biserica de zid a fost construită în perioada 1875-1879-1905, iar pictura interioară realizată în tempera în 1961. În 2001 Arhiepiscopului Bartolomeu al Clujului, care ctitoreşte aşezământul monahal, reorganizându-l urbanistic şi demarează construcţia de noi edificii. S-a construit inclusiv o casă de creaţie, ce cuprinde reşedinţa arhiepiscopului, o bibliotecă şi un atelier de pictură, şi un centru de studii patristice.

Sursa: www.Culte.ro

Contor Accesări: 701, Ultimul acces: 2026-10-20 20:08:33

Timp total: 0.05s...

[1]:1