Comunicat de presă - Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Comunicat de presă - Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică

[2013-06-20]

Domnului Crin Antonescu
Preşedinte al Senatului
Preşedinte al Comisiei de revizuire a Constituţiei
Blaj
Stimate Domnule Preşedinte,
Biserica Greco-Catolică solicită includerea următoarelor două amendamente în
viitoarea Constituţie a României:
1. În cazul în care viitoarea Constituţie, sau preambulul acesteia, va conţine articolul 'România recunoaşte rolul istoric, în constituirea şi modernizarea statului român, al Bisericii Ortodoxe şi al celorlalte culte religioase, al Casei Regale şi al minorităţilor naţionale', acesta să fie completat astfel:
'România recunoaşte rolul istoric, în constituirea şi modernizarea statului român, al Bisericii Ortodoxe, Bisericii Greco-Catolice şi al celorlalte culte religioase, al Casei Regale şi al minorităţilor naţionale.'
Dacă viitoarea Constituţie se doreşte a fi un document istoric care să vorbească despre aportul adus de unele instituţii la constituirea şi modernizarea statului român, Biserica Greco-Catolică nu poate fi exclusă dintre acestea. Fără Biserica Greco-Catolică, Statul Român, identitatea naţională şi limba română în formele pe care le cunoaştem astăzi nu ar fi existat.
Acest lucru îl argumentăm astfel:
- Episcopul greco-catolic Ioan Inocenţiu Micu Clain introduce pentru prima dată termenul de 'naţiune română' la 1737.
- O naţiune, însă, nu poate exista fără limbă şi cultură, de aceea episcopul greco-catolic Petru Pavel Aron a deschis la Blaj, la 11 octombrie 1754, primele şcoli sistematice româneşti. Aceste şcoli au format conştiinţa naţională românească.
Despre rolul acestor şcoli spun:
- Ion Heliade Rădulescu: 'de aici a răsărit soarele românilor';
- Mircea Eliade: 'limba, literatura românească modernă poartă pecetea făurită la Blaj';
- Ion C. Brătianu, prim-ministru: 'trebuie să ştiţi că descoperirea noastră naţională ne-a venit de dincolo, de peste Carpaţi, prin acei români care au fost trimişi la Roma, unde au învăţat să fie români!'.
- Corifeii 'Şcolii Ardelene' - Samuil Micu, Gheroghe Şincai, Petru Maior - au fost greco-catolici.
- Gheorghe Şincai, pe durata cât a fost director al şcolilor, a înfiinţat 300 de şcoli româneşti.
- Petru Maior a propus, la 1779, primele reguli ortografice pentru scrierea cu alfabetul latin şi a tipărit prima carte în limba română scrisă cu alfabet latin.
- Suplex Libellus Valachorum, petiţia din 1792 pentru emanciparea naţiunii române din Transilvania, porneşte de la preoţii greco-catolici.
- George Bariţiu, fiu de preot greco-catolic, întemeiază la 1838 presa românească din Transilvania.
- Ioan Rusu tipăreşte în 1842 prima carte de geografie cu titlul 'Icoana Pământului'.
* Biserica Greco-Catolică s-a implicat în convocarea Adunării Naţionale din 3-15 mai 1848 de pe Câmpia Libertăţii de la Blaj. Aici s-a strigat pentru prima dată 'vrem să ne unim cu ţara'.
- În Catedrala greco-catolică din Blaj a rostit Simion Bărnuţiu, la 14 mai 1848, celebrul discurs care a devenit platforma de gândire a Adunării de la Blaj, pe care o va adopta şi Avram Iancu în lupta sa. Bărnuţiu a pledat în discursul său pentru libertate naţională şi socială, precum şi necesitatea unităţii românilor. Discursul său a fost ascultat şi de Dumitru Brătianu şi Alexandru Ioan Cuza.
- Imnul actual al României 'Deşteaptă-te române' a fost scris în 1848 de greco-catolicul Andrei Mureşanu.
- Pronuciamentul de la Blaj, 1868 - intelectualii români adunaţi pe Câmpia Libertăţii cer atât 'egalitate naţională cât şi confesională' pentru români.
- Tineri români blăjeni au trecut Carpaţii şi au participat la războiul de independenţă din 1877.
- Memorandumul din 1892, document prin care s-au cerut drepturi pentru toţi romanii din Transilvania, a avut marea masă a semnatarilor greco-catolici, printre care Ioan Raţiu, Gheorghe Pop de Băseşti, Vasile Lucaciu.
- În 1916, când soldaţii români au trecut Carpaţii, Biserica Greco-Catolică i-a primit cu braţele deschise, ca adevăraţi eliberatori.
- La 1 decembrie 1918, la Alba Iulia, Episcopul greco-catolic Iuliu Hossu a citit Rezoluţia Unirii Transilvaniei cu România, iar Alexandru Vaida-Voevod (greco-catolic) a vorbit în Parlamentul din Budapesta pe 5/18 octombrie 1918 spunând că naţiunea români din Austro-Ungaria este 'liberă de orice înrâurire străină', să-şi aleagă 'aşezarea ei printre naţiunile libere'.
Meritul de necontestat avut de Biserica Greco-Catolică în crearea identităţii naţionale şi făurirea statului român a fost recunoscut de Constituţia din 1923 (art. 22) şi 1938 (art. 19), care afirmă:
'Biserica creştină-ortodoxă şi cea greco-catolică sunt biserici româneşti. Biserica ortodoxă română fiind religia marei majorităţi a Românilor este biserica dominantă în Statul român; iar cea greco-catolică are întâietate faţă de celelalte culte'.
În 1948 Biserica Greco-Catolică s-a opus instituţional comunismului şi sovietizării ţării, motiv pentru care, la 1 decembrie 1948, a fost scoasă în afara legii de către comunişti, proprietăţile i-au fost confiscate iar credincioşii, preoţii şi episcopii aruncaţi în temniţe.
În momentul scoaterii în afara legii, Biserica Greco-Catolică a avut, pe lângă biserici, 20 de licee de băieţi, 14 licee de fete, 4 orfelinate, 424 de călugări educatori în şcoli şi internate sau ca surori medicale în spitale, sute de şcoli săteşti, toate puse în slujba educării şi emancipării naţiunii române.
Dacă viitoarea Constituţie se doreşte a fi un document istoric care să dea credit instituţiilor care au făurit România, sperăm să luaţi ca model exemplul marilor oameni politici de după Marea Unire care au dat creditul cuvenit Bisericii Greco-Catolice menţionându-o în Constituţiile din 1923 şi 1938, şi nu al comuniştilor care au dorit rescrierea istoriei şi scoaterea Bisericii Greco-Catolice din istoria românilor.
2. Garantarea libertăţii religioase. Înlocuirea art. 29 din Constituţia din 2003:
'(1) Libertatea gândirii şi a opiniilor, precum şi libertatea credinţelor religioase nu pot fi îngrădite sub nici o formă. Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credinţă religioasă, contrare convingerilor sale.
(2) Libertatea conştiinţei este garantată; ea trebuie să se manifeste în spirit de toleranţă şi de respect reciproc', cu textul bazat pe Convenţia Europeană a Drepturilor Omului:
'Statul garantează dreptul la libertate de gândire, de conştiinţă şi de religie; acest drept include libertatea de a-şi schimba religia sau convingerile, precum şi libertatea de a-şi manifesta religia sau convingerea în mod individual sau colectiv, în public sau în particular, prin cult, învăţământ, practici şi îndeplinirea ritualurilor'.
Textul Constituţiei din 2003 nu defineşte în termeni pozitivi ce e libertatea de conştiinţă sau religie, ceea ce face aceşti termeni neclari.
Definirea libertăţii religioase în România este imperativă deoarece în declaraţia de unire a Transilvaniei cu România de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 se garanta: 'Egală îndreptăţire şi deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din Stat'.
Scoaterea în afara legii a Bisericii Greco-Catolice de către statul român în 1948 a fost o încălcare a declaraţiei de la Alba Iulia. Chiar şi după căderea regimului comunist Biserica Greco-Catolică încă nu a fost repusă în drepturi, în mare parte credincioşii ei fiind în continuare în imposibilitatea de a-şi putea practica credinţa liber şi nestânjenit în România.
Ne dorim ca această nouă Constituţie să definească în termeni pozitivi libertatea religioasă astfel încât toţi românii, indiferent de confesiune, să se poată bucura de aceleaşi drepturi în România.
Asigurându-vă, Domnule Preşedinte, de cele mai alese gânduri, Vă transmitem arhierească binecuvântare.
CLAUDIU
Episcop al Curiei Arhiepiscopiei Majore
Cardinal LUCIAN
Arhiepiscop Major

Sursa: www.Culte.ro

Contor Accesări: 873, Ultimul acces: 2026-10-17 09:35:55

Timp total: 0.04s...

[]:1