© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Traduceri şi manuscrise ale ”Leastviţei”[2013-04-09]”Scara Dumnezeiescului Urcuş” a Sfântului Ioan Sinaitul este una dintre cele mai importante lecturi filocalice din timpul Postului Mare. „Leastviţa” , aşa cum a fost denumită după termenul slavon, a fost tradusă în mai multe limbi şi de foarte devreme în limba română. Prima traducere datează de la începutul secolului al XVII-lea şi a fost făcută de Sfântul Mitropolit Varlaam al Moldovei. A fost un moment de răscruce pentru Ortodoxia Românească.Arhim. Policarp Chiţulescu, director al Bibliotecii Sfântului Sinod, a menţionat că această traducere a fost realizată în perioada în care Sf. Varlaam al Moldovei a fost egumen la mănăstirea Secu, 1603-1613, iar un studiu recent arată că sfântul mitropolit s-a inspirat după o variantă slavonească. Pătrunderea Leastviţei pe teritoriul ţării noastre s-a făcut prin scrierile slavone şi greceşti. La Biblioteca Sfântului Sinod există primul manuscris slavon al ”Scării” Sfântului Ioan Sinaitul. Acesta a fost achiziţionat în anii ’60 de la Anticariatul de Stat. Biblioteca Sfântului Sinod găzduieşte mai multe manuscrise ale operei Sfântului Ioan Sinaitul, ”Scara”. „Ediţia imprimată de monahii nemţeni în 1914 a avut o bună circulaţie, exemplare din această lucrare se găsesc în mai toate bibliotecile ţării, mai ales în cele mănăstireşti. Formulele <i>Blagosloveşte părinte</i> arată de asemenea că Scara era citită în cadrul cultului”, a mai arătat Arhim. Policarp Chiţulescu. Există şi traduceri contemporane ale Scării. „O traducere de referinţă a scării Sf. Ioan în limba română îi aparţine pr. Dumitru Stăniloae, lucrare inclusă în Filocalia nr. 9, există o traducere a scării făcută de Mitropolitul Banatului Nicolae Corneanu, există şi un manuscris contemporan copiat de protosinghelul Gherasim Negulescu de la Cheia care se păstrează la reşedinţa Palatului Patriarhal”, a mai spus Arhim. Policarp Chiţulescu pentru TRINITAS TV. Numele Sfântului Ioan Scărarul, Cuviosul pe care-l cinstim în săptămâna a patra a Postului şi duminică, se confundă cu cel al operei sale. Lucrarea sa este călăuză a monahilor nevoitori dar şi a oricărui creştin care caută mântuirea. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 889, Ultimul acces: 2026-10-19 17:37:22
|
Timp total: 0.04s...
[]:1
