© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Patriarhul Daniel: Arta bisericească poate susţine comuniunea omului cu Dumnezeu[2023-11-16]de Ştefana TotorceaPărintele Patriarh Daniel a transmis un mesaj joi, la inaugurarea muzeului de artă bisericească de la Palatul Patriarhiei. Preafericirea Sa a vorbit despre importanţa spirituală a artei bisericeşti şi despre necesitatea conservării patrimoniului cultural. „Icoana îndeamnă la o stare de trezvie duhovnicească, fiind conştienţi că, prin închinare, noi nu cinstim lemnul sau materia din care este alcătuită icoana, ci pe Mântuitorul Iisus Hristos, pe Maica Domnului sau pe sfinţi, cinstirea înălţându-se la cel zugrăvit în icoană”, a subliniat Patriarhul României. Părintele Patriarh Daniel a transmis mulţumiri familiei Peterson (foto sus), care a oferit muzeului spre expunere colecţia proprie de artă bisericească românească. Text integral: Arta bisericească poate susţine comuniunea omului cu Dumnezeu Arta bisericească reprezintă una dintre formele prin care i se descoperă omului în chip vădit lucrarea lui Dumnezeu în lume şi prin care omul se apropie de Creatorul său. Fie că ne referim la pictura din icoanele zugrăvite pe lemn sau pe sticlă, la frescele de pe pereţii bisericilor sau la chipurile sfinţilor de pe obiecte de cult sau veşminte, aceste reprezentări au rolul de a-l face pe om să se apropie mai mult de Dumnezeu şi de sfinţii Săi, prin rugăciune. Astfel, icoana îndeamnă la o stare de trezvie duhovnicească, fiind conştienţi că, prin închinare, noi nu cinstim lemnul sau materia din care este alcătuită icoana, ci pe Mântuitorul Iisus Hristos, pe Maica Domnului sau pe Sfinţi, cinstirea înălţându-se la cel zugrăvit în icoană. În acest sens, Sfântul Teodor Studitul ne îndeamnă zicând: „Trebuie să ne apropiem de icoană şi să ne închinăm ei cu frică şi evlavie, întrucât închinarea ei urcă la Hristos, şi să credem că prin ea ne vine un har dumnezeiesc şi că împărtăşeşte sfinţire celor ce se apropie de ea cu credinţă. Pentru că şi din chipul făcătoarei de viaţă cruci, şi la icoana Preasfintei Născătoare de Dumnezeu şi a tuturor Sfinţilor toată închinarea sfinţitoare a icoanelor urcă, prin intermediul prototipurilor lor, la Dumnezeu”. [1] Pictura bisericească are şi un rol pedagogic, întrucât prin frescele reprezentate pe pereţii bisericilor se prezintă în chip narativ istoria mântuirii şi modelele la care să se raporteze omul pentru a-şi sfinţi viaţa. De altfel, în trecut, pictura de pe pereţii bisericilor era considerată şi Biblia neştiutorilor de carte, arătându-se astfel rolul de ei foarte important în viaţa duhovnicească a ţăranului român. În decursul timpului, s-a simţit nevoia protejării celor mai frumoase obiecte folosite în cult, ele constituind mărturii clare ale vieţii liturgice şi duhovniceşti neîntrerupte ale poporului român de la încreştinarea sa până în zilele noastre. Cele mai importante obiecte liturgice, icoane sau fresce au fost clasate şi recunoscute în categoria pieselor care compun tezaurul naţional, pe lângă valoarea lor duhovnicească, adăugându-se şi valoarea istorică, culturală şi artistică a acestor obiecte măiestrit confecţionate de înaintaşii noştri. Protejarea patrimoniul religios reprezintă o datorie pentru fiecare cleric şi credincios. Prin grija faţă de trecutul nostru istoric ne arătăm preţuirea faţă de înaintaşii noştri, dovedind responsabilitate şi discernământ. Locul firesc al icoanelor şi al obiectelor de cult este în biserică, având o utilitate liturgică, însă trecerea timpului determină ca unele obiecte să nu mai poată fi folosite, din cauza degradărilor multiple suferite. În această situaţie, laboratoarele de restaurare şi muzeele reprezintă alternativa prin care aceste obiecte se pot tezauriza, spre a le transmite şi generaţiilor viitoare. Totuşi, chiar dacă icoanele sau obiectele de cult sunt expuse în muzee, ele nu trebuie tratate doar ca obiecte de artă, ci trebuie cinstite în continuare cu toată evlavia, pentru că ele a fost sfinţite iniţial ca obiecte liturgice şi venerate în biserică sau locuinţă. Expoziţia muzeală pe care o inaugurăm astăzi în Palatul Patriarhiei ne prezintă lucrări realizate în perioada secolelor XV – XIX, din diferite genuri artistice: frescă, icoane pe lemn şi pe sticlă, lemn sculptat şi policromat, broderii, obiecte de orfevrărie, manuscrise, incunabule şi carte veche. Colecţia cuprinde numeroase icoane împărăteşti aparţinând epocii brâncoveneşti şi post-brâncoveneşti, cărţi valoroase, monumente ale literaturii române vechi, precum Cazania Sfântului Ierarh Varlaam al Moldovei, tipărită la Iaşi în 1643, Noul Testament de la Bălgrad, tipărit în 1648, sau Biblia lui Şerban Cantacuzino, tipărită la Bucureşti în 1688. Colecţia de artă veche religioasă prezintă şi câteva manuscrise, între care se remarcă două lucrări realizate de cunoscutul monah miniaturist ardelean Procopie (Picu) Pătruţ, Canonul cel Mare şi Biblia. Constituirea acestei colecţii cu lucrări de artă religioasă, care reflectă foarte sugestiv arta veche românească dezvoltată în toate zonele ţării în perioada medievală, o datorăm domnului Peter Peterson şi familiei sale, care a dorit să o pună la dispoziţia clericilor, a pelerinilor şi a cercetătorilor într-o locaţie a Bisericii, (Palatul Patriarhiei Române). Colecţia de faţă este mărturia unei profunde înţelegeri a artei religioase româneşti a unui om care, deşi este german la origine, a înţeles foarte profund spiritualitatea ortodoxă românească, alegând să primească taina Sfântului Botez şi să îşi asume responsabil o viaţă duhovnicească ortodoxă. Cu prilejul inaugurării acestei expoziţii muzeale, dorim să adresăm mulţumiri familiei Peterson pentru realizarea acestui muzeu de artă veche religioasă şi să transmitem tuturor celor ce au ostenit la înfăptuirea acestui proiect cultural aprecierea şi binecuvântarea noastră. Ne rugăm lui Dumnezeu să vă dăruiască tuturor ani îndelungaţi şi mult ajutor lucrarea pe care o desfăşuraţi! † Daniel Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române Note [1] Sfântul Teodor Studitul, „Epistola către Platon, despre închinarea la sfintele icoane”, în volumul Iisus Hristos, prototip al icoanei sale, trad. diac. Ioan I. Ică jr., Alba Iulia, Editura Deisis, 1994, p. 190. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 423, Ultimul acces: 2026-10-26 03:21:46
|
Timp total: 0.05s...
[]:1
