Biserica Română Unită: conştiinţă, identitate şi misiune - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2026 BISERICI.org

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri
Ştiri de azi
Ştiri Actuale
Arhiva Ştiri 2026
Arhiva Ştiri 2025
Arhiva Ştiri 2024
Arhiva Ştiri 2023
Arhiva Ştiri 2022
Arhiva Ştiri 2021
Arhiva Ştiri 2020
Arhiva Ştiri 2019
Arhiva Ştiri 2018
Arhiva Ştiri 2017
Arhiva Ştiri 2016
Arhiva Ştiri 2015
Arhiva Ştiri 2014
Arhiva Ştiri 2013
Arhiva Ştiri 2012
Arhiva Ştiri 2011
Arhiva Ştiri 2010
Arhiva Ştiri 2009
Arhiva Ştiri 2008
Arhiva Ştiri 2007
Arhiva Ştiri 2006
Arhiva Ştiri 2005
Arhiva Ştiri 1935
Top Toate Ştirile
Top Ştiri Actuale
Ştiri necitite
Sugeraţi Ştiri
eXTReMe Tracker

Ştiri şi Evenimente

Biserica Română Unită: conştiinţă, identitate şi misiune

[2023-11-02]
În zilele de 30 şi 31 octombrie 2023, Arhieparhia de Alba Iulia şi Făgăraş şi Curia Arhiepiscopiei Majore au marcat, la Blaj, împlinirea a 170 de ani de la ridicarea Bisericii Române Unite de la demnitatea de Episcopie la cea de Mitropolie. Evenimentele au avut loc cu binecuvântarea Preafericirii Sale Lucian Cardinal Mureşan şi s-au desfăşurat în prezenţa Sinodului Episcopilor Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, reunit în sesiunea sinodală ordinară de toamnă.

În data de 26 noiembrie 1853, Papa Pius al IX-lea a promulgat Bula „Ecclesiam Christi”, prin care Biserica Greco-Catolică era ridicată la demnitatea de Mitropolie. Astfel, Episcopia de Alba Iulia şi Făgăraş devenea Arhiepiscopie şi primea, ca Episcopii sufragane, atât Eparhia de Oradea Mare, cât şi nou înfiinţatele Eparhii de Lugoj şi de Gherla. Începând de la această dată, din punct de vedere ecleziastic, Mitropolia de Alba Iulia şi Făgăraş era subordonată direct Sfântului Scaun Apostolic al Romei. Ridicarea la rangul mitropolitan a reprezentat un act cu multiple implicaţii pentru evoluţia Bisericii greco-catolice, care i-a influenţat structura, dezvoltarea, viaţa sinodală şi identitatea. Mai mult, structura mitropolitană, tocmai pentru că a reunit sub o conducere unitară pe toţi greco-catolicii din Transilvania, a favorizat descătuşarea şi angajarea energiilor lor spirituale şi intelectuale, îmbogăţind cultura română, modernizând societatea şi întărind conştiinţa naţională.
Manifestările au debutat luni, 30 octombrie, la sediul Curiei Arhiepiscopiei Majore, unde s-a desfăşurat conferinţa „170 de ani de existenţă a Mitropoliei de Alba Iulia şi Făgăraş”. Conferinţa a fost deschisă de Preafericitul Părinte Lucian Cardinal Mureşan, care a evocat, în mesajul său, eforturile tuturor înaintaşilor care „au trudit la propăşirea spirituală a neamului şi a Bisericii” şi care au înfăptuit un proiect care le oferea greco-catolicilor români o conducere unitară şi o deplină autonomie în raport cu ierarhia romano-catolică din Ungaria. În urmă cu 170 de ani „se împlinea vechea dorinţă a românilor uniţi de a avea propria organizare bisericească, în consonanţă cu Mitropolia de odinioară de la Alba Iulia, ai cărei mitropoliţi, Teofil şi Atanasie, împreună cu Sinoadele pe care le-au prezidat, şi-au declarat, în anii 1697-1700, comuniunea cu Sfânta Biserică a Romei”. Această dorinţă s-a reflectat în activitatea Episcopilor Inochentie Micu Klein, Petru Pavel Aron şi Grigore Maior, dar şi a Corifeilor Şcolii Ardelene, a afirmat Întâistătătorul Bisericii Române Unite cu Roma.
Preafericirea Sa Lucian Cardinal Mureşan a evocat şi personalitatea Mitropoliţilor Bisericii Greco-Catolice, începând cu primul Arhiepiscop, Alexandru Şterca Şuluţiu şi încheind cu predecesorul său, Alexandru Todea: „Să îl binecuvântăm pe Dumnezeu pentru că a dăruit Bisericii noastre Mitropoliţi vrednici, care şi-au îndeplinit misiunea arhierească cu dăruire totală şi cu sfinţenie. Alături de Alexandru Şterca Şuluţiu, strălucesc figurile Arhiereilor Ioan Vancea, Victor Mihali de Apşa, Vasile Suciu, Alexandru Nicolescu şi Alexandru Todea, care, prin pilda vieţii lor, continuă să ne inspire şi să ne călăuzească paşii pe drumul slujirii.” A urmat conferinţa susţinută de prof. dr. Ovidiu Ghitta, decan al Facultăţii de Istorie şi Filosofie din Universitatea „Babeş-Bolyai”. Cu titlul „Mitropolia de dinainte de Mitropolie”, conferinţa a ilustrat existenţa unei conştiinţe a demnităţii mitropolitane pe care Biserica Română Unită o avea şi după anul 1721, atunci când, prin Bula „Rationi Congruit”, a fost înfiinţată Eparhia Făgăraşului.
Profesorul Ovidiu Ghitta a argumentat că până spre finalul secolului al XVIII-lea, prin terminologia instituţională şi titulatura folosită în comunicarea internă cu propria comunitate, ierarhia unită din Ardeal nu a lăsat să se înţeleagă că ceva s-ar fi modificat în rangul Bisericii. Chiar dacă în documentele oficiale şi în cărţile redactate în limba latină, termenul canonic folosit era cel de Episcopie, Mitropolia era o realitate care nu şi-a încetat existenţa. În acest sens, sunt remarcate activităţile Episcopilor Inochentie Micu Klein şi Grigore Maior, care în luările lor de poziţie, solicitau reînfiinţarea Mitropoliei Ardelene. Acest lucru este atestat şi de faptul că Grigore Maior şi colaboratorii săi, în circularele interne trimise în limba română, sau în cărţile tipărite în limba română, nu au folosit termenul de episcop, ci doar pe cel de vlădică, echivalentul mitropolitului, iar autoritatea era denumită arhierească. Acest termen era folosit şi în timpul Episcopului Petru Pavel Aaron, atunci când au fost tipărite primele cărţi de cult din Biserica Greco-Catolică, a subliniat profesorul Ghitta.
Credinţa şi legea, ambele puse în relaţie cu Biserica Răsăritului, evidenţiate ca „pravoslavnice”, supunerea faţă de un scaun Mitropolitan străvechi, păstrarea nealterată a Tradiţiei şi caracterul românesc al Bisericii erau argumentele supreme prin care ierarhia unită din Ardeal considera că Biserica are o demnitate mitropolitană şi motivul principal pentru care se cerea reînfiinţarea, şi nu înfiinţarea, din punct de vedere canonic, a Mitropoliei de Alba Iulia. Linia aceasta de gândire a fost continuată de Corifeii Şcolii Ardelene, prin punctele critice formulate în lucrările lor. „Inochentie Micu Klein, Grigore Maior, Samuil Micu, Gheorghe Şincai şi Petru Maior sunt legaţi ideatic prin convingerea că în 1721 s-a făcut un pas înapoi şi că Mitropolia trebuia să fie reactivată. Din filonul acesta se hrăneşte apoi în mod direct generaţia care s-a luptat şi a reuşit, într-un context favorabil, să obţină ridicarea în rang a Episcopiei ardelene şi, implicit, crearea Provinciei Mitropolitane de Făgăraş şi Alba Iulia”, a concluzionat prof. dr. Ovidiu Ghitta.
În acelaşi spirit şi-a început prelegerea şi conf. dr. Ana Victoria Sima, director al Direcţiei Patrimoniu Cultural Universitar din Universitatea „Babeş-Bolyai”. A spus că Biserica Română Unită din Transilvania păstrase timp de 150 de ani conştiinţa apartenenţei sale la tradiţia canonică răsăriteană, fără ca aceasta să anuleze rămânerea ei în comuniune cu Biserica Apuseană. În acest sens ne este oferit exemplul primului mitropolit, din punct de vedere canonic, Alexandru Şterca Şuluţiu, care din momentul intronizării şi până la moartea sa, s-a semnat Arhiepiscop şi Mitropolit de Alba Iulia, deşi în titulatura actelor oficiale emise de la Roma şi Viena era apelat cu titulatura de Arhiepiscop şi Mitropolit de Făgăraş şi Alba Iulia. „Era expresia unei conştiinţe transmise peste generaţii, pe care Şuluţiu o ilustra cu deplină convingere. Conştiinţa ecleziastică locală percepea acest act ca pe o continuitate cu organizarea canonică de dinainte de 1700. Gestul Mitropolitului Alexandru Şterca Şuluţiu de a nu se semna cu titlul folosit de Roma şi Viena denotă refuzul lui de a-şi însuşi pe deplin noua încadrare canonică stabilită de Scaunul Roman. Atribuindu-şi doar titlul de Alba Iulia, el încerca de fapt să desăvârşească o rânduială canonică, care era, în opinia lui, incompletă.”
În prelegerea „Mitropolia Română Unită. Desăvârşirea unui proiect”, conf. dr. Ana Victoria Sima a evidenţiat că înfiinţarea, în anul 1853, a Mitropoliei de Alba Iulia şi Făgăraş are şi câteva semnificaţii distincte pentru Biserica Română Unită. Din punct de vedere canonic, Biserica se subordona direct Sfântului Scaun şi avea un statut canonic autonom. Din punct de vedere istoric, era prima dintre confesiunile româneşti ale Transilvaniei care obţinuse ridicarea la rang de Mitropolie. Noua aşezare canonică îi conferea Bisericii Române Unite statutul de Biserică Particulară, cu organizare instituţională diferită de cea latină, dar aflată în comuniune cu Scaunul Apostolic al Romei. De asemenea, prin actul de la 1853 se făcea trecerea de la statutul de Rit, aşa cum devenise în 1721, la demnitatea de Biserică, egală celorlalte structuri ecleziale. Astfel, Roma răspundea prin aceasta unui viu deziderat al Bisericii Române Unite, acela de a i se restitui demnitatea mitropolitană, prin care ceruse intrarea în comuniune cu Scaunul Apostolic.
Biserica Română Unită a avut nevoie de o jumătate de veac să îşi aşeze şi să îşi desăvârşească organizarea ei instituţională şi constituţională, după ridicarea ei la rangul de Mitropolie în 1853. Au existat două etape esenţiale pentru realizarea acestor lucruri. Prima etapă, care s-a desfăşurat în perioada 1853-1867, în timpul Mitropolitului Alexandru Şterca Şuluţiu, a fost şi cea mai tensionată. Această etapă a presupus intervenţia Scaunului Apostolic al Romei în organizarea canonică şi disciplinară, care se dorea realizată în spirit tridentin, ce urmărea instituirea unor reguli conform Bisericii latine, în timp ce Mitropolia cu sediul la Blaj dorea păstrarea tradiţiilor şi disciplinei din ultimii 150 de ani şi solicita organizarea canonică şi disciplinară în spirit florentin. A doua etapă, identificată pentru perioada 1868-1900, este perioada reglementărilor şi a normelor, la sfârşitul căreia Biserica Română Unită din Transilvania avea deja un caracter normativ, canonic şi disciplinar, rezultat în urma celor trei Concilii Provinciale, un compromis între Scaunul Romei şi Mitropolia de la Blaj, care însă punea bazele unor viitoare uniri ale Romei cu alte Biserici Orientale.
„La sfârşitul acestei perioade, Biserica Unită din Transilvania intra în secolul al XX-lea cu o identitate bine conturată şi cu o individualitate distinctă. Faptul că a reuşit să iasă cu bine din prigoana comunistă din a doua jumătate a secolului al XX-lea se datorează şi modului în care ierarhii din a doua jumătate a secolului al XIX-lea au reuşit să organizeze şi să pune bazele instituţionale şi constituţionale”, este concluzia conf. dr. Ana Victoria Sima. Conferinţa „170 de ani de existenţă a Mitropoliei de Alba Iulia şi Făgăraş” a fost transmisă de Angelus TV şi este disponibilă pe contul de YouTube Radio Blaj TV, producătorul media al evenimentului.
Al doilea moment al aniversării a 170 de ani de existenţă a Mitropoliei de Alba Iulia şi Făgăraş s-a desfăşurat marţi, 31 octombrie, la Capela Arhiereilor din Blaj, unde Episcopii membri ai Sinodului au celebrat Sfânta Liturghie Arhierească. În cuvântul de învăţătură, Preasfinţia Sa Virgil Bercea, Episcop al Eparhiei de Oradea a vorbit despre momentele faste şi nefaste ale Bisericii, aşa cum le percepe mintea umană, dar cu semnificaţii mult mai profunde din punct de vedere spiritual şi a elogiat arhiereii Bisericii noastre, adevăraţi purtători de «lumină» şi, totodată, exemple vii pentru noi toţi: „«Luminătorul» şi «lumina» din interior. Interiorul şi exteriorul. Cu adevărat suntem chemaţi să fim «lumină» şi să luminăm, iar această «lumină» vom putea deveni dacă realizăm cât este de important cel ce locuieşte în sufletul nostru, Isus Cristos! Suntem cu adevărat purtători de Cristos?”
„Astăzi celebrăm la Blaj această Sfântă Liturghie prin care aniversăm 170 de ani de la reînfiinţarea Mitropoliei, un moment fast al Bisericii noastre. În acelaşi timp, în acest an se împlinesc 75 de ani de la scoaterea în afara legii a Bisericii noastre, un moment nefast, am spune, din punct de vedere uman. Momentul de glorie şi momentul de durere, în faţa oamenilor, după judecata noastră! Dar oare judecata lui Dumnezeu este aceeaşi? Este adevărat că acei 170 de ani pe care-i sărbătorim astăzi au adus nişte lucruri şi nişte valori extraordinare în viaţa Bisericii, dar în acelaşi timp este foarte adevărat că cei 75 de ani au adus valori, probabil, şi mai mari, din punct de vedere spiritual. Cine s-a gândit, în 1948, că astăzi vom mai putea celebra în Capela Arhiereilor? Că Episcopii de atunci vor mai fi pomeniţi vreodată? Că îşi vor aduce oamenii aminte de ei? Nu doar că îşi aduc aminte, dar Sfântul Părinte i-a ridicat la cinstea altarelor pentru Biserica Catolică, nu doar pentru Biserica noastră. Ei sunt la ora actuală mari protectori ai Bisericii, pentru care şi-au dat viaţa! «Lumina» din interior i-a ţinut, au ştiut cui au crezut şi de ce au crezut. Au avut tăria de caracter să moară pentru Cristos, iar Crucea le-a adus mântuirea. Domnul a transformat momentul nefast în mărire şi glorie!”
„Reuşim să învăţăm din aceste momente ale istoriei şi din aceşti mari paşi ai Bisericii. Dacă ne gândim la cei 170 de ani de la reînfiinţarea Mitropoliei, vedem lumina care a răsărit, pentru români, aici la Blaj şi care a luminat, din prea plinul sufletelor acestor preoţi formaţi aici. Dacă ne amintim durerea surorilor care au fost arestate de aici, din această biserică şi care au plecat, după o noapte întreagă de împotrivire faţă de Securitate, cântând «Cu noi este Dumnezeu», ce putem noi înţelege de aici, cu mintea noastră? Momentul fast şi momentul nefast? Sau după această «lumină»? Eu vă îndemn să fiţi o «lumină», aşa cum au fost cei de la 1853 şi cei de la 1948, pentru că celebrăm aceste două evenimente din viaţa Bisericii. Dacă suntem «lumină», atunci îl avem pe Domnul pe care trebuie să îl transmitem lumii.”
După Sfânta Liturghie, Episcopii Sinodului s-au rugat la mormintele celor zece arhierei ai Blajului, printre care se află şi Alexandru Şterca-Şuluţiu, primul Mitropolit al Bisericii noastre, care aşteaptă Învierea la Capela Arhiereilor. Sfânta Liturghie Arhierească a fost transmisă de Angelus TV şi de Maria TV şi este disponibilă pe contul de YouTube Radio Blaj TV, producătorul media al evenimentului. (Nicu Goga, Biroul de presă al Arhieparhiei de Alba Iulia şi Făgăraş)

Sursa: www.Catholica.ro

Contor Accesări: 295, Ultimul acces: 2026-10-27 20:08:18