Papa are încredere în „înţelepciunea umană” pentru a opri escaladarea războiului (II) - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2026 BISERICI.org

eXTReMe Tracker

Ştiri şi Evenimente

Papa are încredere în „înţelepciunea umană” pentru a opri escaladarea războiului (II)

[2023-11-04]
© Mazur/catholicnews.org.uk, CC BY-NC-ND 2.0
Pentru Papa Francisc escaladarea mondială a războiului izbucnit în Israel şi Palestina „este o posibilitate”, dar speră să nu se întâmple având încredere în „înţelepciunea umană”. A spus aceasta în cursul interviului lung cu directorul de la Tg1, Gian Marco Chiocci, transmis în seara de miercuri, 1 noiembrie 2023, pe RaiUno. Redăm ultima parte a interviului , tradus de pr. Mihai Pătraşcu pentru Ercis.ro.

Sinodul şi celibatul
Pentru Papa Francisc rezultatul Sinodului despre sinodalitate a fost „pozitiv. S-a vorbit despre toate cu toată libertatea. Şi acesta este un lucru frumos şi s-a reuşit să se facă un document final, care trebuie studiat în această a doua parte pentru următoarea şedinţă din octombrie, ca acela despre familie, şi acesta este un Sinod în două etape. Cred că am ajuns tocmai la acel exerciţiu al sinodalităţii pe care Sfântul Papă Paul al VI-lea l-a voit la sfârşitul Conciliului, pentru că îşi dăduse seama că Biserica din Occident pierduse dimensiunea sinodală pe care în schimb o au orientalii.”
Răspunzând la o întrebare despre celibatul preoţilor, explică: „Este o lege pozitivă, nu este o lege naturală: preoţii din Bisericile catolice orientale se pot căsători şi în schimb în cele occidentale există o disciplină din secolul al XII-lea, cred, când a început celibatul. Dar este o lege care poate fi eliminată, nu există problemă. Nu cred că ajută. Pentru că problema este alta. Nu ajută. Este adevărat că ar elimina un lucru foarte urât pe care îl au unii preoţi: sunt «holtei». Nu ştiu dacă se spune aşa în italiană, acea spiritualitate de holtei. Preotul trebuie să fie părinte, trebuie să fie inserat într-o comunitate. Uneori, acest lucru mă preocupă mult, atunci când preotul se priveşte pe sine însuşi înăuntru şi îşi face o figură de sacru. Asta nu îmi place, pentru că pierde contactul. Îmi amintesc că odată am găsit unul de 65 de ani, cred, paroh a trei sate de la munte, fiecare sat cu cinci sute de suflete. I-am spus, dar cum faci aceasta? Tu îi cunoşti pe oameni? A zâmbit şi a spus: «cunosc şi numele câinelui oamenilor». Aceşti preoţi care sunt inseraţi, adevăraţi părinţi ai comunităţii. Când preotul devine un pic «rafinat», pierdem.”
Cu privire la tema cuplurilor homosexuale, răspunde: „Când eu spun toţi, toţi, toţi, sunt persoanele. Biserica primeşte persoanele, pe toţi şi nu se întreabă cum eşti. Apoi înăuntru fiecare creşte şi se maturează în apartenenţa sa creştină. Este adevărat că astăzi este un pic la modă a vorbi despre aceasta. Biserica îi primeşte pe toţi. Altceva este atunci când există organizaţii care vor să intre. Principiul este acesta: Biserica îi primeşte pe toţi cei care pot să fie botezaţi. Organizaţiile nu pot să fie botezate. Persoanele, da.”
Abuzurile în Biserică şi în afară
Pontiful, în interviul cu directorul de la Tg1, a explicat după aceea că a continuat opera Papei Benedict al XVI-lea. „S-a făcut multă curăţenie. Toate erau cazuri de abuzuri şi chiar unii din Curie au fost trimişi. A fost curajos Papa Ratzinger în aceasta. A luat în mână acea problemă şi a făcut atâţia paşi şi apoi a încredinţat-o pentru a termina. Asta merge înainte. Abuzul, fie de conştiinţă, fie sexual, fie de orice altceva, nu trebuie tolerat. Este contrar Evangheliei, Evanghelia este slujirea, nu abuzul, şi noi vedem atâtea episcopate care fac o muncă frumoasă pentru a studia abuzurile sexuale, dar şi pe celelalte. Noi nu avem cultura de a lucra împotriva abuzurilor: de exemplu, statistica pe care am primit-o de la o entitate internaţională care lucrează asupra acestui lucru, de la 42 la 46% dintre abuzuri sunt în familii sau în cartiere şi oamenii au obişnuinţa de a acoperi totul. Este urât acest lucru, este urât.” Papa recunoaşte că Biserica a făcut mult pentru lupta împotriva pedofiliei, „dar mai este mult de făcut”.
Momentul cel mai dificil şi Biserica din viitor
La întrebarea despre care a fost cel mai dificil moment al pontificatului, Papa răspunde: „Poate că a fost dificil şi dur atunci când a trebuit să mă pun împotriva războiului sirian, acel lucru pe care l-am spus în piaţă. Nu ştiam ce să fac, era foarte dificil. Nu eram obişnuit cu un lucru de acest fel, precum şi frica de a greşi şi de a face rău. A fost dificil. Au exista şi momente uşoare şi mai puţin uşoare. Dar întotdeauna Domnul m-a ajutat să rezolv, sau cel puţin să am răbdare, să aşteptă pentru a rezolva”. Şi cât priveşte Biserica după pontificatul său, afirmă: „Domnul ştie aceasta, dar mereu există melancolia trecutului. Asta vine. Un lucru prezent în instituţii, precum şi în Biserică. Sunt cei care vor să se întoarcă , sunt «cei care se dau înapoi». Care nu acceptă ca Biserica să meargă înainte, ca să fie pe cale. Pentru că Biserica este mereu pe cale, trebuie să crească.”
„Şi chiar modul de a fi Biserică trebuie să crească cu cele trei principii atât de frumoase ale lui Vincenţiu de Lérins, acel părinte din secolul al V-lea, trebuie să crească din rădăcini. Din rădăcină aşa cum seva în copac creşte astfel, dar mereu alipit de rădăcină, o Biserică ce se dezlipeşte de rădăcini merge înapoi şi pierde acest suc al tradiţiei sănătoase, care nu este un conservatorism, nu. Tradiţia înseamnă a creşte. Şi trebuie să meargă înainte. Să ne gândim, de exemplu, la pedeapsa cu moartea. Astăzi se spune că pedeapsa cu moartea nu este morală. Se creşte şi în sclavie. Odinioară sclavii erau normali. Astăzi nu sunt normali. Creşte şi conştiinţa morală. Posesia de arme atomice.” La întrebarea despre ce anume îi provoacă frică, Papa răspunde: „Micile frici vin. Că se întâmplă aceasta sau astalaltă. Războiul din Ţara Sfântă îmi provoacă frică. Aceşti oameni cum vor termina această istorie. Dar se rezolvă în faţa Domnului. Nu că ar pleca fricile. Dar rămân în mod uman, să spunem aşa. Acest lucru este bun, a avea frici.”
Răspunzând la întrebarea despre faptul că unii îl definesc „un Papă de stânga”, a spus: „Mie nu îmi place acest de dreapta, stânga. Sunt calificări care nu sunt reale. Adevăratele calificări sunt: este coerent, nu este coerent? Lucrurile pe care le propune sunt coerente cu rădăcinile sau sunt lucruri stranii. Gândiţi-vă că Sfântului Papă Paul al VI-lea i-au spus în toate felurile, pentru că a fost un inovator. Şi el nu avea nimic de stângist, de comunist. Dacă sunt aceste calificări un pic la îndemână. Da, ştiu, dreapta, stânga, nu este uşor de a înţelege ce înseamnă.”
„Voi merge la Dubai pentru COP28”
„Da, voi merge la Dubai. Cred că voi pleca pe 1 decembrie până pe 3 decembrie. Voi sta trei zile acolo. Îmi amintesc că atunci când am mers la Strasbourg, la Parlamentul European, şi preşedintele Hollande a trimisă o pe ministrul mediului, Ségolčne Royal ca să mă primească şi ea m-a întrebat: «Dar Dvs pregătiţi ceva despre mediu? Faceţi aceasta înainte de întâlnirea de la Paris.» Eu am chemat câţiva oameni de ştiinţă aici, care s-au grăbit, a ieşit Laudato si’, care a apărut înainte de Paris. Şi întâlnirea de la Paris a fost cea mai frumoasă dintre toate. După Paris toţi au mers înapoi şi este nevoie de curaj pentru a merge înainte în aceasta. După Laudato si’ au cerut întâlnire cinci funcţionari importanţi în domeniul petrolier. Toţi pentru a se justifica… este nevoie de curaj. O ţară care este o insulă în Oceanul Pacific cumpără terenuri în Samoa pentru a se muta acolo, pentru că în douăzeci de ani nu vor mai exista, deoarece marea creşte. Dar noi nu credem aceasta. Încă mai avem timp pentru a ne opri. Este în joc viitorul nostru. Viitorul copiilor noştri şi al nepoţilor noştri. Este nevoie de un pic de responsabilitate. Mie îmi place să vorbesc despre pescarii din San Benedetto del Tronto. Tineri buni au venit să mă viziteze şi să îmi spună că nu ştiu câte tone de plastic adună şi nu le aruncă din nou în mare. Pierd bani pentru a aranja şi a curăţa un pic marea. Noi am fost urâţi cu păzirea creaţiei.”
Papa Francisc a destăinuit şi că a fost ultima dată la mare, care îi „place mult”, în 1975. Şi a amintit că înainte de a descoperi vocaţia sa călugărească a fost logodit cu „o tânără foarte bună. Lucra în cinema. Era bună. Apoi am reîntâlnit-o ca Arhiepiscop de Buenos Aires, într-o parohie cu soţul, copiii.”
Credinţa şi sănătatea
La întrebarea dacă a şovăit vreodată credinţa sa, Papa răspunde: „În sensul de a o pierde, nu. Dar în sensul de a nu o simţi şi de a merge pe cărări întunecate: unde se află Domnul? Se simte că Domnul se ascunde, unde se află el singur? Sau noi mergem înapoi şi ne îndepărtăm de el. Şi tu unde te afli, Doamne? Şi de ce nu rezolvi aceasta? Şi tu îl auzi pe Domnul care îţi spune înăuntru, pentru că nu am bagheta magică. Domnul nu este Mandrake, nu. Este altceva.” În timp ce despre sănătatea sa spune: „Am problema genunchiului care se îmbunătăţeşte. Acum pot să merg bine şi apoi am avut două intervenţii la burtă: prima pentru o colită în colonul transversal, mi-au scos o bucată şi apoi se întâmplă ceea ce se întâmplă când îţi deschid burta. Şi ultima a făcut intervenţia. Au spălat, eu am văzut filmarea. Lipsa săpunului, numai. Spălau aderenţele. Şi acum mă simt foarte bine. Pot să mănânc de toate.”
„Între Maradona şi Messi îl prefer pe Pelé”
În sfârşit, Papa răspunde la întrebarea despre preferinţa sa între cei doi mari jucători argentinieni, Maradona şi Messi. „Eu voi spune un al treilea. Pelé. Sunt cei trei pe care i-am urmărit. Maradona ca jucător un mare, un mare. Dar ca om a eşuat. Sărmanul a alunecat în curtea acelora care îl lăudau şi nu îl ajutau. A venit să mă viziteze aici în primul an de pontificat şi apoi sărmanul a avut sfârşitul. Este curios: atâţia sportivi sfârşesc rău. Şi din box. Messi este foarte corect. Este un domn. Dar pentru mine dintre aceşti trei, marele domn este Pelé. Un om cu o inimă. Eu am vorbit cu Pelé, odată l-am întâlnit într-un avion când eram la Buenos Aires, am vorbit. Un om de o umanitate aşa de mare. Cei trei sunt mari. Fiecare cu specialitatea sa. Messi este bun în acest moment. Şi Pelé era bun.”

Sursa: www.Catholica.ro


Contor Accesări: 323, Ultimul acces: 2026-10-27 15:00:43