Patriarhul Daniel: Participarea Bisericii Ortodoxe Române la emanciparea romilor

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Patriarhul Daniel: Participarea Bisericii Ortodoxe Române la emanciparea romilor

[2023-11-01]

de Sorin Ioniţe

Patriarhul Daniel transmite un mesaj cu ocazia lansării volumului intitulat „Evoluţia statutului minorităţii rome în România. Ediţia I: O analiză a participării romilor la viaţa politică românească în perioada 1990-2003”. Evenimentul a avut loc miercuri la Palatul Parlamentului.
Mesajul integral:
Participarea Bisericii Ortodoxe Române la emanciparea romilor
Organizarea de către Asociaţia Partida Romilor «Pro-Europa» a lansării volumului Evoluţia statutului minorităţii rome în România. O analiză a participării romilor la viaţa politică românească în perioada 1990-2003, elaborat de Domnul Gheorghe Ivan, primul demnitar rom din Guvernul României în perioada post-decembristă, reprezintă un eveniment semnificativ atât pentru minoritatea romă din ţara noastră, cât şi pentru întreaga societate românească, înţeleasă sau gândită ca un tot, un întreg alcătuit din etnii diferite, organizată pe principiul recunoaşterii reciproce şi al respectării valorilor culturale şi spirituale.
Desfăşurarea evenimentului la Parlamentul României, în sala sugestiv denumită a «Drepturilor Omului», subliniază şi mai mult importanţa acestui volum care evidenţiază, pe de o parte eforturile depuse în contextul de libertate şi egalitate socială de după 1989 de către reprezentanţii din Parlament ai etniei rome şi de organizaţiile politice, culturale sau profesionale rome şi liderii acestora, iar pe de altă parte drepturile dobândite.
Întrucât este adusă în discuţie implicarea politică în procesul redobândirii unor drepturi sociale, dorim să amintim succint, câteva repere ale evoluţiei tendinţelor de emancipare ale romilor şi participarea Bisericii Ortodoxe Române în acest proces istoric.
Acum două secole, începând cu deceniul al III-lea al secolului al XIX-lea, Arhimandritul Eufrosin Poteca, stareţul Mănăstirii Gura Motrului şi primul profesor român de filosofie al Academiei de la Sfântul Sava, cu studii la Pisa şi Paris, a militat cu multă energie pentru dreptate socială, înlăturarea robiei şi a dependenţei ţăranilor, pentru eliberarea robilor, educaţia prin şcoală, egalitatea în faţa legilor şi impozitul progresiv pe venit.
Tema eliberării robilor apare în predicile şi scrierile Arhimandritului Eufrosin Poteca de la începutul anului 1820, luptând pentru această cauză până la sfârşitul vieţii, în anul 1858. De aceea, potrivit istoricului Venera Achim, el poate fi socotit primul aboliţionist român.
Ca teolog, filosof şi pedagog, Arhimadritul Eufrosin Poteca a adus în faţa societăţii româneşti grava problemă a robiei, subliniind necesitatea desfiinţării acesteia cu argumente de ordin religios, moral şi filosofic, precum imoralitatea robiei, potrivit învăţăturii Sfintei Scripturi care afirmă egalitatea tuturor oamenilor: „Nu mai este nici iudeu, nici elin, nu mai este nici rob, nici liber, nu mai este nici parte bărbătească şi parte femeiască, pentru că voi toţi una sunteţi în Hristos Iisus” (Galateni 3, 28); „nu mai este elin şi iudeu, tăiere împrejur şi netăiere împrejur, barbar, scit, rob ori liber, ci toate şi întru toţi, Hristos” (Coloseni 3, 11), dar şi conştiinţa românilor că sunt urmaşi ai romanilor, ai Sfântului Împărat Constantin cel Mare care, devenind creştin, i-a eliberat pe sclavi.
Pentru radicalismul ideilor sale de libertate şi de înlăturare a nedreptăţilor sociale, Arhimadritul Eufrosin Poteca a fost demis din demnitatea de stareţ de către generalul Kiseleff şi înlăturat din învăţământ, iar unele dintre scrierile sale nu au fost publicate din cauza opoziţiei autorităţilor faţă de ideile sociale reformatoare şi curajos exprimate.
Aceleaşi idei reformatoare au însufleţit şi generaţia paşoptistă în rândurile căreia s-au aflat mulţi slujitori ai Bisericii Ortodoxe Române.
Astfel, în ziua de 26 iunie/8 iulie 1848, Guvernul Provizoriu de la Bucureşti prezidat de Mitropolitul Ţării Neofit al II-lea (1840-1849), a decretat „eliberarea robilor ţigani ai boierilor, începând cu data de 10/22 iulie 1848”.
Arhimandritul Iosafat Snagoveanul, de etnie romă, stareţul Mănăstirii Snagov şi membru al Guvernului Provizoriu, a făcut parte din Comisia de eliberare a romilor, împreună cu Cezar Bolliac şi Petrache Poenaru, acesta din urmă, ucenic şi bursier al Sfântului Mitropolit Grigorie al IV-lea Dascălul. Pentru implicarea sa în procesul eliberării robilor ţigani şi mai ales pentru refuzul de a renunţa la acest nobil ideal, renunţare ce i-a fost cerută de noile autorităţi instalate după căderea Guvernului Provizoriu, Iosafat a fost exilat în Franţa, întemeind prima capelă ortodoxă românească din Paris pe care a slujit-o până la sfârşitul vieţii pământeşti.
Idealul la care a aderat şi pentru care el a luptat, dezrobirea romilor, s-a concretizat în următorii ani. Astfel, după aproape 8 ani, la 8/20 februarie 1856 a fost votată „Legiuirea pentru emanciparea tuturor ţiganilor din Principatul Ţării Româneşti”, după ce în 10 decembrie 1855 a fost votată o lege similară în Moldova, cele două legi constituind ultima etapă în procesul de dezrobire a romilor.
După abolirea robiei, înainte de anul 1872, avem consemnată hirotonirea unui preot rom, urmată la scurtă vreme de hirotonirea unui alt preot rom, care a slujit în Bucovina.
La începutul secolului al XX-lea, o deosebită activitate în sprijinul comuniăţii rome a desfăşurat-o arhimandritul de etnie romă Calinic Constantin Şerboianu de la Mănăstirea Cernica, care a scris mai multe lucrări despre romi, înfiinţând şi conducând Asociaţia Romilor din România şi lucrând pentru emanciparea lor prin înfiinţarea unei Universităţi populare speciale. Tot de numele său se leagă activitatea de înfiinţare a cooperativelor meşteşugăreşti pentru romi, specifice îndemânării acestora, cunoscuţi fiind ca foarte talentaţi, de la muzică şi până la meşteşugurile cele mai pretenţioase.
Arhimandritul Calinic a desfăşurat o activitate misionară intensă printre romi, precum şi una de cercetare a trecutului acestora şi de editare de lucrări ştiinţifice, fiind autorul a trei cărţi şi a peste 40 de articole publicate în diverse periodice din epocă, cea mai importantă fiind Ţiganii – Istorie, etnografie, lingvistică, gramatică şi dicţionar, publicată în anul 1930 în limba franceză la prestigioasa editură pariziană Payot.
În anul 1933, a fost înfiinţată Asociaţia Uniunea Generală a Romilor din România, recunoscută de către Stat prin sentinţa din 30 noiembrie 1934. Această Uniune a fost sprijinită material şi spiritual de către Arhiepiscopia Bucureştilor şi de către Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române de atunci, Patriarhul Miron Cristea, care a fost şi Preşedinte de onoare al Asociaţiei.
În scurta dar tumultoasa istorie a acestei Uniuni, se înscrie şi participarea Patriarhului Miron în ziua de 14 octombrie 1934, la slujba de la Catedrala din Ploieşti, unde au fost botezaţi 100 de romi nomazi de toate vârstele, Patriarhul Miron fiind naşul de botez al unuia dintre ei.
De asemenea, se constată din cercetarea Corespondenţei dintre Arhiepiscopia Bucureştilor şi Uniunea Generală a Romilor din România (1934), hirotonirea unor preoţi de etnie romă pentru unele parohii din judeţul Ialomiţa.
Prin activitatea liderilor Asociaţiei Uniunea Generală a Romilor din România, prin publicaţiile periodice pentru romi (Neamul ţigănesc înfiinţat în 1934, Glasul Rromilor (1934-1941) şi altele), s-au făcut unele progrese în procesul de emancipare a etniei rome din ţara noastră şi mai ales s-a reuşit atragerea atenţiei autorităţilor asupra problemelor grave cu care se confrunta această etnie.
Din nenorocire, anii celui de-Al Doilea Război Mondial au însemnat o mare tragedie apentru această comunitate urgisită, iar perioada comunistă, cu rare excepţii, cum a fost de exemplu împroprietărirea unui număr de aproximativ 20.000 de persoane de etnie romă în anul 1949, a fost un timp în care nu numai romii, ci şi cea mai mare parte a populaţie României a suferit o restrângere dramatică a drepturilor şi libertăţilor.
Perioada de după 1990, reflectată până în anul 2003 şi de volumul Domnului Gheorghe Ivan lansat astăzi, a adus progrese însemnate în ce priveşte statutul minorităţii rome din România. În anul 1990, etnia romă a fost recunoscută de către Statul român drept etnie conlocuitoare. Ca urmare a solicitărilor liderilor organizaţiilor şi asociaţiilor rome, în anul 1993, Consiliul Europei a decis interzicerea folosirii în actele oficiale a exonimului „ţigan”.
În anul 2003, Centrul Naţional de Cultură al Romilor a fost pus prin HG nr. 834 din 10 iulie sub autoritatea Ministerului Culturii şi Cultelor, iar prin Legea 318 din 28 noiembrie 2013, a trecut în subordinea Agenţiei Naţionale pentru Romi.
Prin Legea 66 din 22 martie 2006 iniţiată de deputatul Nicolae Păun, ziua de 8 aprilie a fost proclamată drept Ziua Romilor din România.
În anul 2011, prin Legea 28 din 11 aprilie, la propunerea aceluiaşi deputat, ziua de 20 februarie a fost dedicată comemorării Dezrobirii.
Prin Legea 124 din 2 august 2020, a fost stabilită ziua naţională de comemorare a Victimelor Holocaustului Împotriva Romilor (în limba romani Samudaripen / omorârea tuturor) pentru data de 2 August a fiecărui an, iar prin Legea 2 din 4 ianuarie 2021, privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antiţigănismului, s-a interzis orice manifestare ostilă la adresa etniei.
Din punct de vedere spiritual, Biserica Ortodoxă Română a fost în continuare alături de comunitatea romă, şi beneficiind şi ea de avantajele libertăţii redobândite la finele anului 1989, şi-a intensificat misiunea în mijlocul acestei etnii.
În primul rând, Biserica a oferit condiţii de şcolarizare pentru mulţi tineri romi în Şcolile de cântăreţi, în Seminariile teologice sau la Facultăţile de teologie, unii continuând studiile postuniversitare şi obţinând titlul de Doctor în teologie, cum este şi în cazul Părintelui Marius Căldăraru, delegat de către noi să participe la acest eveniment, el fiind autorul unei valoroase teze de doctorat intitulată Particularităţile misiunii Bisericii Ortodoxe Române în comunităţile romilor căldârari, publicată la Editura Universităţii din Bucureşti.
Cei mai mulţi dintre absolvenţii acestor instituţii de învăţământ, slujesc în calitate de cântăreţi bisericeşti, diaconi sau preoţi în toate eparhiile din cadrul Patriarhiei Române, atât în comunităţi rome, cât şi în comunităţi mixte şi chiar în parohii eminamente româneşti.
În cei 32 de ani de la evenimentele din Decembrie 1989, au fost construite mai multe biserici pentru comunităţile rome, lucrările fiind susţinute financiar de către unele mănăstiri sau parohii ortodoxe (Mănăstirea de maici Pogleţ din protopopiatul Sascut a construit biserica din satul Băcioi, locuit de aproximativ 500 de familii de romi; Mănăstirea de călugări Berzunţi din protopopiatul Oneşti a construit biserica din satul Bâşca şi s-a îngrijit şi de pregătirea tânărului rom Ioan Parnica, care astăzi este preot destoinic al comunităţii sale).
În Arhiepiscopia Bucureştilor a fost tradusă în limba romani, sub coordonarea Preasfinţitului Părinte Varsanufie Prahoveanul, pe atunci Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, prima Carte de rugăciuni, tipărită în anul 2006.
Prin preocuparea aceluiaşi ierarh, în anul 2008 a fost imprimat un CD cu Sfânta Liturghie ortodoxă în limba romani.
În data de 23 decembrie 2008, la Mănăstirea Radu Vodă din Bucureşti, Preasfinţitul Părinte Varsanufie, a oficiat pentru prima dată Sfânta Liturghie în limba etniei rome.
Din anul 2011, Arhiepiscopia Iaşilor a înfiinţat Departamentul Minorităţi al Sectorului de Misiune, pornind de la necesitatea dezvoltării, aprofundării unui domeniu de misiune şi pastoraţie sensibil cum este cel al pastoraţiei romilor.
În Arhiepiscopia Clujului s-a înfiinţat în anul 2013 Asociaţia Ortodoxă Social-Misionar-Culturală pentru Romi „Sfântul Moise Arapul” care desfăşoară o bogată activitate.
În Arhiepiscopia Râmnicului s-a înfiinţat în 2015 un Departament de catehizare a romilor, care derulează nouă proiecte sociale şi culturale: ,,Mirro ghiozdano – ghiozdanul meu”, prin care copiii romi primesc ghiozdane şi rechizite; ,,Sastipen le rromanque – Sănătatea romilor” , în parteneriat cu Direcţia de Sănătate Publică Vâlcea prin care se desfăşoară acţiuni de prevenire a bolilor în comunităţile de romi; ,,Phirutno vaś o des – Pelerin pentru o zi”, prin care se organizează pelerinaje sociale; ,,Podema tatipe – Ghetuţe călduţe”, prin care copiii romi nevoiaşi primesc încălţăminte pentru sezonul rece; ,,Śkola si laçi – Şcoala este bună”, prin care se promovează acţiuni de încurajare a copiilor romi de a frecventa şcoala; ,,Av paś o Del – Vino lângă Dumnezeu”, program de cateheze pentru comunităţile de romi; Aven te das duma – Copilul tău e important – să vorbim despre el”, program de consiliere psihologică cu taţii; „Sastipe tire hurdes ke – Sănătate copilului tău”, program de prevenire a bolilor la copii.
„Camionul de Crăciun pentru copiii de etnie rromă de la Pata Rât” este o acţiune desfăşurată anual de Arhiepiscopia Clujului.
Mai multe eparhii desfăşoară numeroase activităţi de sensibilizare, informare şi consiliere pentru incluziunea romilor şi evitarea discriminării.
Au fost angajate persoane de etnie romă în structurile de economie socială înfiinţate de unele eparhii.
Numeroşi copii romi au beneficiat în ultimii 17 ani de programele educaţionale şi de prevenire a abandonului şcolar dezvoltate de Patriarhia Română, precum Hristos împărtăşit copiilor şi Alege Şcoala!. În cadrul acestor programe, copiii participă şi beneficiază de diverse activităţi educative, concursuri, tabere şcolare, pelerinaje.
Subliniind faptul că Biserica are datoria de a se îngriji de toţi fiii ei duhovniceşti şi că astfel de activităţi ca cele deja menţionate se desfăşoară în aproape toate eparhiile din ţară, felicităm pe autorul cărţii, Domnul Gheorghe Ivan, pentru activitatea depusă în folosul comunităţii rome din ţara noastră, pe Domnul deputat Nicolae Păun, Preşedintele Asociaţiei Partida Romilor Pro-Europa, pentru evenimentul organizat astăzi şi pe toţi participanţii. Vă dorim tuturor sănătate, mult ajutor de la Dumnezeu şi multă râvnă şi inspiraţie în lucrarea dumneavoastră spre mai binele comunităţii rome şi al tuturor cetăţenilor acestei ţări.
Cu părintească binecuvântare,
†Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 430, Ultimul acces: 2026-10-27 20:04:09

Timp total: 0.04s...

[]:1