Scrisoarea #143, 2023, joi, 19 octombrie: Cardinalul Parolin

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.05s...

Ştiri şi Evenimente

Scrisoarea #143, 2023, joi, 19 octombrie: Cardinalul Parolin

[2023-10-19]

Cardinalul Pietro Parolin , 69 de ani, secretar de stat al Vaticanului. Ca atare, Parolin conduce diplomaţia Vaticanului şi lucrează în prezent pentru a menţine deschise toate contactele în speranţa unui acord negociat pentru pace în Ţara Sfântă. Eforturile lui Parolin au atras atenţia multor observatori ai Vaticanului şi a unora – în special JD Flynn , un american care conduce agenţia de ştiri The Pillar , al cărui articol „Could Parolin be pope?” publicat mai devreme astăzi este un extras de mai jos ( link ), care raportează că Parolin a făcut recent o pledoarie puternică la Sinod în favoarea ca Biserica să rămână fidelă doctrinei catolice tradiţionale - sugerează acum că Parolin ar putea fi de fapt... un candidat puternic pentru a deveni următorul Papa...

„ Sfântul Scaun caută contacte; sa nu ne pierdem speranta. ” — Cardinalul Pietro Parolin, secretarul de stat al Vaticanului, într-o declaraţie ieri către agenţia de presă italiană ANSA cu privire la situaţia tragică şi foarte tensionată din Ţara Sfântă ( link )

„ Potrivit unor surse apropiate adunării [Sinodul despre Sinodalitate reunit acum la Roma], Parolin a făcut o intervenţie „puternică şi clară” în timpul reuniunii sinodale – care nu este deschisă publicului – îndemnând participanţii să sublinieze fidelitatea faţă de revelaţia divină, aşa cum a fost interpretat de magisteriul Bisericii, în cursul conversaţiilor lor .” —JD Flynn, într-un articol publicat aseară pe The Pillar (text de mai jos) ( link ). Notă: Flynn afirmă că acest lucru a fost spus de Parolin în sesiunea Sinodului, dar sesiunile Sinodului sunt închise şi, prin urmare, nu a fost confirmat oficial altfel că Parolin a spus de fapt aceste cuvinte... Vom încerca să confirmăm acest lucru în zilele următoare...

***
Scrisoarea #142, 2023, marţi, 17 octombrie: Cardinalul Parolin

Pe măsură ce tragicele violenţe din Ţara Sfântă continuă să ia multe vieţi, mâna dreaptă a Papei, cardinalul secretar de stat al Vaticanului, Pietro Parolin , 69 de ani, încearcă să menţină deschise liniile de contact, astfel încât Vaticanul să poată contribui la aducerea păcii. .

La rândul său, Papa Francisc a cerut ieri rugăciuni reînnoite şi eforturi diplomatice pentru pace şi a desemnat ziua de 27 octombrie drept zi mondială de rugăciune şi post pentru pace în Ţara Sfântă . ( link )

Pe măsură ce se întâmplă acest lucru, unii spectatori îl văd în Parolin, care a fost secretar de stat în cea mai mare parte a pontificatului Papei Francisc , un posibil succesor al lui Francisc. Mai jos este un articol din The Pillar care expune câteva dintre motivele acestei noi atenţii asupra cardinalului italian ca posibil viitor Papă şi include revelaţia (presupuse) remarci ale lui Parolin la prezentul Sinod în sprijinul păstrării intacte a tradiţiei catolice tradiţionale. doctrină —RM

***

În primul rând, un articol de la agenţia de presă italiană Ansa ( link )
Parolin, „Sfântul Scaun caută contacte; sa nu ne pierdem speranta”

„Trebuie să avem speranţa că un astfel de moment tragic poate fi depăşit”

Agenţia italiană de presă ANSA

ORAŞUL VATICANULUI, 18 octombrie 2023, ora 21.54

De către echipa de redacţie ANSA

„Căutăm contacte, de ambele părţi”, a spus cardinalul secretar de stat Pietro Parolin , vorbind despre acţiunea diplomatică a Sfântului Scaun pentru conflictul din Orientul Mijlociu.

Cardinalul a precizat că se referea la guvernul Israelului şi la Autoritatea Palestiniană.

„Aşa cum spunea Sfântul Pavel , este necesar „ spes contra spem „ speranţă împotriva speranţei”], trebuie să nădăjduim când nu mai există speranţă. Când există motive să sperăm că este uşor, nu ca în acest caz, dar trebuie să avem speranţa că vom putea depăşi acest moment tragic”, a spus el pentru ANSA (…) „Reiterez condamnarea noastră fermă a atacurilor teribile şi luării de ostatici. de Hamas. Gândurile şi rugăciunile noastre sunt la ostatici şi familiile lor şi mă alătur Papei pentru a cere eliberarea lor imediată”, a spus el în timpul inaugurarii biroului Centrului Mondial Evreiesc (pentru Congresul Mondial Evreiesc) în via della Conciliazione. „Actele de violenţă şi terorism nu fac nimic pentru a rezolva conflictul dintre Israel şi Palestina, ci doar aduc mari suferinţe nevinovaţilor.”

Vorbind despre eveniment cu comunitatea evreiască internaţională, Parolin a vorbit despre o „seară importantă pentru dialog între creştini şi evrei” care „arată legătura care ne uneşte ca copii ai aceluiaşi Dumnezeu”.

***

În al doilea rând, un articol din revista italiană Domani („Mâine”) ( link ):
Război în Israel, Parolin revine în centrul diplomaţiei Vaticanului ( link )

(de Francesco Peloso, Domani ) — În timp ce criza din Orientul Mijlociu izbucneşte după masacrul de la spitalul anglican al-Ahli din Gaza, Sfântul Scaun încearcă să nu-şi piardă busola urmând o cale dublă: cea a rugăciunii pentru pacea şi apelurile către comunitatea internaţională adresate de Papă şi cele diplomatice încredinţate cardinalului Pietro Parolin . Cine a repetat un concept aproape uitat în aceste zile de război: adică că baza soluţionării conflictului israelo-palestinian trebuie să treacă prin formula „două popoare, două state” şi că trebuie să o luăm din nou de acolo dacă vrem pentru a construi pacea între cele două popoare.

Razboi mondial

Pe de altă parte, de data aceasta Vaticanul nu poate greşi: în joc este viitorul Ţării Sfânte unde comunităţile creştine au fost profund afectate de fuga multor familii din cauza conflictelor, extremismului religios, sărăciei şi lipsei de perspective pentru tineri. oameni. Şi atunci noul conflict pare să prefigureze scenariul evocat de mai multe ori în ultimii ani de Papa Francisc al unui al treilea război mondial purtat fragmentar. Adică pe diverse fronturi care ar putea, mai devreme sau mai târziu, să se unească. Într-un context similar, secretarul de stat al Vaticanului Parolin a luat înapoi scena şi acum pare să conducă diplomaţia Vaticanului care a fost parţial confuză după izbucnirea războiului din Ucraina.

De data aceasta, în orice caz, poziţia Vaticanului nu se pretează la neînţelegeri. La sfârşitul audienţei generale de ieri, Francisc a făcut apel la comunitatea internaţională să „face tot posibilul pentru a evita o catastrofă umanitară” în Gaza, unde, a spus el, „situaţia este disperată”.

Apoi a adăugat un memento dramatic pentru credincioşi: „Lasă armele să tacă! Să se audă strigătul de pace al poporului, al poporului, al copiilor! Fraţi şi surori, războiul nu rezolvă nicio problemă, ci doar seamănă moarte şi distrugere, sporeşte ura şi înmulţeşte răzbunarea. Războiul şterge viitorul. Îi îndemn pe credincioşi să ia o singură parte în acest conflict: cea a păcii; dar nu în cuvinte, cu rugăciune, cu dăruire totală”.

Pentru 27 octombrie viitor, Papa a anunţat o zi de rugăciune şi post pentru pace.

Dialogul între părţi

Parolin, pentru a explica poziţia Bisericii Romei în criza pe care o trăieşte Orientul Mijlociu, a fost intervievat şi de Nunzia De Girolamo , în emisiunea Avanti Popolo , de la Rai 3.

Cu această ocazie, el a reiterat condamnarea „totală” a atacului efectuat de Hamas împotriva Israelului.

„Sfântul Scaun a avut întotdeauna o linie foarte precisă”, a spus Parolin când a vorbit despre conflict. „Pacea în Ţara Sfântă nu poate veni decât din recunoaşterea drepturilor ambelor popoare. Pentru noi aceasta a însemnat întotdeauna susţinerea formulei a două state care trăiesc după graniţe recunoscute internaţional, în pace şi în bune relaţii. Această pace şi această soluţie pot fi realizate doar prin dialogul direct între cele două părţi, susţinut, susţinut şi încurajat de comunitatea internaţională.”

O poziţie care neagă legitimitatea atât celor care, la fel ca Hamas, vor să transforme cauza palestiniană într-un soi de Armaghedon pentru distrugerea Israelului, cât şi celor care, în guvernul Netanyahu, au promovat politici rasiste şi xenofobe împotriva palestinienilor în ultimii ani. . Parolin a enumerat şi care sunt priorităţile Sfântului Scaun în noul război: „Eu cred că în primul rând trebuie să limităm pagubele. Problema ostaticilor este un punct fundamental de rezolvat, iar medierea internaţională ar trebui să ajute la demontarea şi reducerea oarecum a tensiunii. Este dificil în acest moment, nu ştiu dacă sunt în desfăşurare negocieri pentru a-i elimina... „Un alt punct de subliniat”, a spus el, „este recunoaşterea dreptului Israelului la autoapărare, dar trebuie să îndeplinească criterii etice, pentru de exemplu, trebuie să evite în mod absolut moartea unor oameni nevinovaţi. Dreptul internaţional umanitar trebuie respectat. Aşa a cerut Sfântul Părinte şi aşa a cerut şi ONU”.

***

În al treilea rând, o piesă de JD Flynn intitulată „Could Parolin be pope?” publicat aseară la ora 21 de The Pillar ( link )
Ar putea Parolin să fie papă?

De JD Flynn

18 octombrie 2023

Pe măsură ce sinodul despre sinodalitate se desfăşoară la Vatican, episcopii şi participanţii laici au analizat o varietate de moduri prin care sinodul ar putea propune modificări ale doctrinei catolice sau ca elementele învăţăturii catolice să fie cel puţin reexaminate şi subliniate, ca răspuns la chemarea Papei de a vedea Biserica devenind mai „sinodală” – şi mai primitoare pentru catolicii nemulţumiţi de Biserică.

Dar, în timp ce rapoartele se adună de participanţi cu opinii în contradicţie cu învăţătura catolică, sursele au declarat pentru The Pillar că o voce din sinod a fost un susţinător puternic pentru o viziune a sinodalităţii care plasează doctrina catolică în centrul său: secretarul de stat al Vaticanului, cardinalul Pietro . Parolin .

Având în vedere reputaţia sa obişnuită de rezervă diplomatică, ideea că Parolin a fost deschis la sinod ar putea fi o surpriză. Şi vine într-un moment neobişnuit pentru cardinal - deoarece Parolin pare să se mute atât în privat, cât şi în public din cercul interior al Papei Francisc .

Indiferent ce ar însemna intervenţia sa pentru sinod, întrebarea mai interesantă ar putea fi despre o altă adunare a Vaticanului - ce ar putea însemna un Pietro Parolin deschis pentru următorul conclav papal?

—

Pe măsură ce papalitatea Francisc depăşeşte marca de zece ani, observatorii Vaticanului au început să discute în mod serios cum ar putea evolua alegerea succesorului Papei. Mai liniştit, cardinalii şi episcopii au început să aibă acelaşi tip de conversaţii.

Există o şcoală de gândire în curs de dezvoltare conform căreia, după trei papi „străini”, Colegiul Cardinalilor ar putea fi nerăbdător să aleagă din nou un italian pentru această funcţie, pentru stabilitatea în funcţie care ar părea să o implice.

Mai mult, blocul de cardinali italian ar putea avea o influenţă uriaşă în următorul conclav, deoarece italienii se cunosc, în timp ce un număr mare de Colegii Cardinali, cei numiţi din colţuri îndepărtate ale globului, au avut puţine ocazii să vină. împreună, darămite să ne formăm păreri unul despre celălalt.

Dintre italieni, cele trei alegeri cele mai evidente sunt cardinalul Angelo De Donatis , cardinalul vicar al Romei; Cardinalul Matteo Zuppi , arhiepiscopul Bologna, şi Parolin , care este secretar de stat al lui Francisc din 2014.

Nu este clar că există un favorit.

De Donatis a fost afectat în ultimele luni de reacţia publică împotriva apărării sale a iezuitului Marko Rupnik, care a fost în dizgraţie .

Zuppi, preşedintele Conferinţei Episcopale Italiene, a fost însărcinat cu proiectul diplomatic semnătura lui Francisc, eforturile Papei de a asigura un acord de pace între Ucraina şi Rusia. Dar, în acelaşi timp, cardinalul a fost adesea criticat pentru o „flexibilitate” doctrinară percepută, care face dificil să ştii unde se află.

Între timp, în timp ce Parolin rămâne al doilea cel mai influent deţinător de funcţii din Biserică – cel puţin pe hârtie – pare clar că stocul său faţă de Papa Francisc a scăzut în ultimii ani.

La sfârşitul anului 2020, Secretariatul de Stat a fost deposedat de activele şi portofoliul de investiţii, împreună în valoare de miliarde de euro, în lumina acuzaţiilor de abatere financiară penală din secretariat.

Mai recent, personalul diplomatic al lui Parolin a fost „îngheţat” din procesul de redactare a îndemnului papal din această lună, Laudate deum, în ciuda lucrului lor cu liderii internaţionali pe tema schimbărilor climatice.

În acelaşi timp, Papa Francisc a apelat la o altă figură – Zuppi – pentru a-şi conduce eforturile de a ajuta la un proces de pace ucrainean-rus. Este remarcabil pentru observatorii diplomaţiei că pontiful ar însărcina pe altcineva decât secretarul său de stat cu cel mai înalt efort diplomatic al Bisericii.

De când papa a făcut această numire, potrivit unor surse diplomatice, unii ambasadori ai Vaticanului au început să-l considere pe Zuppi ca un fel de secretar de stat de facto , un rival al influenţei şi poziţiei lui Parolin.

Dar dacă Parolin este văzut ca fiind din ce în ce mai defavorizat faţă de Francis, acest lucru nu ar trebui să fie considerat un semn că un grup de cardinali nu îl va favoriza în următorul conclav - sau că popularitatea lui Zuppi la papa se va traduce neapărat în a sustine.

Pe acest front, intervenţia raportată a lui Parolin la sinod ar putea funcţiona în favoarea lui.

[ Notă: Urmează declaraţia raportată de Parolin către Sinod.—RM ]

Potrivit unor surse apropiate adunării, Parolin a făcut o intervenţie „puternică şi clară” în cadrul şedinţei sinodale – care nu este deschisă publicului – cerând ca participanţii să pună accent pe fidelitatea faţă de revelaţia divină, aşa cum este interpretată de magisteriul Bisericii, în cursul conversaţiile lor.

Remarcile cardinalului au lăsat o impresie asupra membrilor adunării, au declarat surse pentru The Pillar .

Pentru unii observatori ai Vaticanului, asta ar putea fi o surpriză.

Parolin este mai cunoscut în zilele noastre pentru remarcile diplomatice, chiar controversate , decât pentru excursurile teologice. Dar această reputaţie vine odată cu genul de carieră bisericească pe care a avut-o.

De la hirotonirea sa în preoţie din 1980, Parolin a fost diplomat de carieră la Vatican — în Nigeria, Mexic, Venezuela şi în holurile Secretariatului de Stat, agenda lui Parolin a fost agenda papei, de-a lungul a trei pontificate succesive. Puţin se ştiu în mod public despre angajamentele sau perspectivele teologice ale cardinalului – Parolin nu a fost nici măcar pastor, cu o înregistrare a notificărilor în buletinele parohiale sau a omiliilor pentru a da, poate, o perspectivă asupra modului în care gândeşte el despre Biserică.

Cu o manifestare puternică la sinod – în special pentru stabilitatea ortodoxiei doctrinare – Parolin ar putea arăta unui grup de cardinali că are o serie de atribute favorabile pentru un papă: El ştie cum funcţionează Vaticanul, are experienţă cu Biserica din jur. globul şi – având în vedere intervenţia sa – se pare că nu îşi doreşte să vadă dezbateri prelungite asupra problemelor doctrinare soluţionate.

Luaţi împreună, este posibil ca Parolin să fie văzut de unii cardinali ca o continuare excelentă a papalităţii Francisc.

—

Desigur, Parolin are multe de depăşit.

Când vine vorba de a cântări ceea ce caută cardinalii într-un viitor papă, Parolin ar putea fi susţinut că se confruntă cu un dublu handicap. .

La 69 de ani, ar putea fi mai tânăr decât ar dori unii alegători din conclav, dacă sunt în căutarea unui pontificat scurt „resetat” pentru a urma domnia îndelungată şi adesea controversată a lui Francisc.

Pe de altă parte, Parolin este, de asemenea, un supravieţuitor de cancer, care s-a confruntat cu întrebări persistente cu privire la sănătatea sa, chiar dacă se descurcă cu una dintre cele mai solicitante slujbe din Biserică, fără a fi de fapt papă - cei care caută o muncă stabilă, mai lungă. candidatul pe termen lung ar putea să-şi facă griji că ar veni la post deja obosit.

Există întrebări şi despre munca lui de zi cu zi. Înalţi oficiali de la secretariatul său se confruntă acum cu judecată pentru corupţie financiară gravă, iar mai mulţi au susţinut că Parolin fie cunoştea activitatea lor, fie era neglijent în supravegherea sa.

În plus, spun detractorii săi, Parolin a fost un jucător cheie într-un acord mult criticat cu Beijingul şi că cardinalul a îmbrăţişat o strategie realpolitik care pune pragmatica peste Providence. Dar prietenii cardinalului spun cu consecvenţă că Parolin este un „om al Bisericii” – ortodox din punct de vedere doctrinar, priceput pastoral şi dornic de evanghelizare.

Ambele, desigur, pot fi adevărate. Şi nu este clar cât de mult din acordul de la Beijing este opera lui Parolin şi cât de mult este condus de dorinţa Papei Francisc de a vedea situaţia Bisericii din China regularizată.

În niciun caz, Parolin nu a fost timid în ultimele luni în privinţa limitărilor acordului şi a modului în care a fost interpretat la Beijing.

Şi oricare ar fi rolul cardinalului în scandalul financiar de la Vatican, este posibil ca cardinalii-elegători să îl treacă cu vederea sau să nu îl înţeleagă nici măcar, din cauza complexităţii cazului şi a modului în care a fost urmărit penal .

Deci Parolin ar putea deveni papă?

Pare din ce în ce mai probabil.

Vrea să fie papă?

Nimeni care o face nu ar recunoaşte asta vreodată.

Ar fi el ceea ce se aşteaptă cardinalii alegători?

Asta e greu de spus. Un secretar de stat al Vaticanului nu a fost ales papă de la Pius al XII-lea, în 1939. Rămâne de văzut dacă un viitor conclav va crede că a venit timpul pentru altul.

Sursa: www.InSideTheVatican.com

Contor Accesări: 271, Ultimul acces: 2026-10-18 09:25:39

Timp total: 0.05s...

[]:1