Mesajul Patriarhului României către pelerinii Sfântului Dimitrie

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Mesajul Patriarhului României către pelerinii Sfântului Dimitrie

[2023-10-24]

de Diac. Iulian Dumitraşcu

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit marţi un cuvânt către pelerinii Sfântului Dimitrie, la încheierea Procesiunii „Calea Sfinţilor”.
„Toţi sfinţii lui Dumnezeu ne cheamă la o împreună-lucrare cu harul lui Dumnezeu, prin rugăciune şi pocăinţă, prin smerenie şi iubire milostivă ca să dobândim sfinţirea vieţii noastre şi asemănarea cu Dumnezeu Cel sfânt şi milostiv”.
„Urmarea vieţii sfinţilor ne ajută să căutăm sfinţirea şi îndumnezeirea omului, aşa cum scrie Sfântul Apostol Pavel în epistola sa către Evrei: „Căutaţi pacea cu toţi şi sfinţenia, fără de care nimeni nu va vedea pe Dumnezeu” (Evrei 12, 14)”, a subliniat Patriarhul României.
Textul integral:
Maica Domnului, Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir, şi Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor sunt făclii nestinse spre luminarea vieţii credincioşilor
Iubiţi pelerini,
Anul 2023, proclamat drept Anul omagial al pastoraţiei persoanelor vârstnice şi Anul comemorativ al imnografilor şi cântăreţilor bisericeşti, este un timp binecuvântat în care ne arătăm preţuirea şi respectul faţă de persoanele care au ajuns spre sfârşitul pelerinajului din această lume, îndreptându-se spre Împărăţia lui Dumnezeu.
Bătrâneţea trebuie înţeleasă ca fiind vârsta la care ne apropiem de sfârşitul călătoriei pământeşti, când Domnul Iisus Hristos ne conduce la casa Tatălui ceresc (cf. Ioan 14, 2). În acest sens, Sfântul Ioan Gură de Aur spune: „Slăbiciunea trupului nu vatămă cu nimic tăria credinţei. Podoabă a Bisericii e cărunteţea gârbovă unită cu credinţa întraripată. De ea se bucură, în mod deosebit, Biserica”[1].
De asemenea, pelerinajul creştinilor la catedrale, mănăstiri sau diferite biserici care adăpostesc sfinte moaşte este strâns legat de rugăciunea rostită sau cântată. Cântarea bisericească înfăţişează slăvirea neîncetată a lui Dumnezeu în ceruri de către îngeri, dar şi armonia, frumuseţea şi bucuria Raiului; melosul bizantin este, prin inspiraţia lui divină, o pregustare a Împărăţiei Cereşti: „În Biserica slavei Tale stând, în cer a sta ni se pare”[2].
Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, al cărui hram îl prăznuim zilele acestea, dar şi Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir, ale cărui moaşte au fost aduse spre închinare şi binecuvântare din Mitropolia de Veria, Naousa şi Kampania (Grecia), împreună cu icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Panagia Soumela, din apropierea oraşului Veria, ne unesc într-o comuniune tot mai profundă, tineri şi vârstnici, copii şi bunici, spre a ne îndrepta cu toţii către Împărăţia lui Dumnezeu.
Dreptmăritori creştini,
Majoritatea aghiografilor care au scris viaţa Sfântului Mare Mucenic Dimitrie amintesc că el a fost fiul conducătorului cetăţii Tesalonic, botezat în taină de părinţii săi de teama cruntelor prigoane împotriva creştinilor.
Astfel, putem citi în Sinaxarul zilei de 26 octombrie şi în Proloage că Sfântul Dimitrie a învăţat de la părinţii săi, în cămara cea ascunsă a palatului lor, toate tainele sfintei credinţe, sporindu‑şi cunoştinţa despre Domnul nostru Iisus Hristos, precum şi milostenia faţă de săraci.
Astfel, cu harul lui Dumnezeu, Sfântul Mare Mucenic Dimitrie s-a arătat ca fiind un om bun şi milostiv încă din tinereţea lui.
Sfântul Grigorie Palama, înfăţişând creşterea duhovnicească a tânărului Dimitrie, scria: „Unora (dintre sfinţi) urmându‑le, pe alţii egalându‑i, iar altora încă stându‑le înainte, pe unii i‑a întrecut, şi nu cu puţin, singur sau cu foarte puţini desăvârşindu‑se întru toate şi singur reunind în sine însuşi virtuţile tuturor, astfel încât Cuvântul, Care era la început cu Dumnezeu, să‑l inspire şi singur să aducă roadă prin bunele grăiri, spre folosul tuturor şi, totodată, să‑i îndrepteze pe toţi”[3].
Cât de iubit este Sfântul Mare Mucenic Dimitrie se poate observa şi din literatura patristică, în care găsim o serie de predici la sărbătoarea acestui sfânt al Bisericii Ortodoxe. Astfel, Sfântul Fotie cel Mare, Sfântul Nicolae Cabasila, Sfântul Simeon Metafrastul, Sfântul Grigorie Palama, Sfântul Simeon al Tesalonicului, Constantin Harmenopoulos, Nichifor Gregoras şi alţi scriitori bisericeşti au descris sfinţenia vieţii lui şi minunile săvârşite de el.
Astăzi, tot prin bunăvoinţa Înaltpreasfinţitului Părinte Pantelimon, Mitropolit de Veria, Naousa şi Kampania, căruia îi mulţumim pentru prietenie şi dărnicie, ne putem închina şi icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Mănăstirea Panaghia Soumela din Grecia.
Potrivit tradiţiei, această icoană a fost pictată de Sfântul Apostol şi Evanghelist Luca. Chipul Maicii Domnului din această icoană se apropie cel mai mult de cel real, deoarece este una dintre cele trei icoane pictate de Sfântul Apostol şi Evanghelist Luca la cererea Sfintei Fecioare Maria.
Nu de mult timp, s-a descoperit că, în secolul al XVII-lea, Doamna Maria, soţia voievodului Şerban Cantacuzino, domnitorul Ţării Româneşti, a adăugat la această icoană din Trapezunt o coroană de argint aurit, împodobită cu pietre scumpe, cerând astfel ajutorul Maicii Domnului pentru întreaga sa familie.
Iubiţi credincioşi,
Toţi sfinţii lui Dumnezeu ne cheamă la o împreună-lucrare cu harul lui Dumnezeu, prin rugăciune şi pocăinţă, prin smerenie şi iubire milostivă ca să dobândim sfinţirea vieţii noastre şi asemănarea cu Dumnezeu Cel sfânt şi milostiv.
Urmarea vieţii sfinţilor ne ajută să căutăm sfinţirea şi îndumnezeirea omului, aşa cum scrie Sfântul Apostol Pavel în epistola sa către Evrei: „Căutaţi pacea cu toţi şi sfinţenia, fără de care nimeni nu va vedea pe Dumnezeu” (Evrei 12, 14).
Ne rugăm Maicii Domnului, Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir, Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena şi Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina să înalţe către Dumnezeu rugăciunile lor pentru sănătatea şi ajutorarea pelerinilor, care cinstesc pe sfinţi cu adâncă evlavie şi bucurie sfântă.
Totodată, ne rugăm ca Dumnezeu să reverse milostivirea Sa faţă de toţi oamenii aflaţi astăzi în război, în suferinţă şi în necazuri.
Iubiţi pelerini,
În încheiere, ne rugăm lui Dumnezeu să vă binecuvânteze pe toţi cu sănătate şi fericire, pace şi bucurie, ajutor în familie şi în activitate, cu ani mulţi şi binecuvântaţi, pentru a spori în credinţă şi în iubire creştină, în sfinţenie şi fapte bune, spre slava Preasfintei Treimi, spre bucuria sfinţilor şi spre dobândirea mântuirii!
Amin.
† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
Note:
[1] Sf. Ioan Gură de Aur, Predici la sărbători împărăteşti şi cuvântări de laudă la sfinţi, trad. din lb. greacă şi note de Pr. prof. Dumitru Fecioru, Bucureşti, Ed. Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 2002, p. 559.
[2] „Slujba Utreniei”, perioada Postului Mare, în: Ceaslov, Bucureşti, Ed. Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, 2014, p. 88.
[3] Sf. Grigorie Palama, „Omilia 49: la cel între sfinţi Mare Mucenic Dimitrie şi Mare făcător de minuni şi Izvorâtor de mir”, 1, în: Omilii, vol. 3, trad. de Parascheva Grigoriu, Bucureşti, Ed. Anastasia, 2012, p. 159.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 342, Ultimul acces: 2026-10-26 05:09:29

Timp total: 0.04s...

[]:1