Sinodul va publica „Scrisoarea către poporul lui Dumnezeu” pe 25 octombrie

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Sinodul va publica „Scrisoarea către poporul lui Dumnezeu” pe 25 octombrie

[2023-10-23]

dr. Paolo Ruffini
În cadrul briefingului zilnic al Sinodului pentru jurnalişti, preşedintele Comisiei pentru informare, Paolo Ruffini, a anunţat că „documentul de sinteză” va fi publicat sâmbătă seara. Jurnaliştii i-au putut asculta pe Cardinalul Christoph Schönborn din Viena, Cardinalul Carlos Aguiar Retes din Mexico City, Cardinalul Jean-Marc Aveline din Marsilia şi pe sr. Samuela Rigon, Superioară Generală a Congregaţiei Surorilor Maicii Îndurerate şi profesoară la Universitatea Pontificală Gregoriana din Roma.

Citirea proiectului de „Scrisoare către poporul lui Dumnezeu” a fost întâmpinată cu aplauze de către adunare în luni dimineaţa, 23 octombrie. La invitaţia secretarului general al Sinodului Episcopilor, Cardinalului Mario Grech, „au fost propuse şi acceptate mici sugestii de modificări şi completări ale textului, în special în ceea ce priveşte traducerile în diferitele limbi”. Alte propuneri de modificări către secretariatul general al Sinodului trebuiau să fie prezentate în această seară până la ora 18.00. Paolo Ruffini, prefectul Dicasterului pentru comunicare şi preşedintele Comisiei pentru informare, a anunţat că „Scrisoarea către poporul lui Dumnezeu” „va fi aprobată şi publicată miercuri”.
Astăzi, luni, 23 octombrie, sesiunea s-a deschis la ora 8:45 cu o celebrare euharistică prezidată, la altarul Catedralei din Bazilica San Pietro, de Cardinalul Charles Maung Bo, Arhiepiscop de Yangon, Myanmar. Ulterior, în cadrul celei de-a XVI-a sesiuni generale – coordonată de preşedintele delegat, pr. Giuseppe Bonfrate – în prezenţa Papei Francisc (350 de participanţi), asistenţii spirituali – pr. dominican Timothy Radcliffe, sora benedictină Maria Ignazia Angelini şi teologul australian, pr. Ormond Rush, au oferit reflecţiile lor după ce au ascultat pasajul din Evanghelia după Marcu (4,26-34). Dr. Ruffini a anunţat că apoi a fost prezentată şi discutată Scrisoarea către poporul lui Dumnezeu.
Răspunzând la o întrebare, prefectul Ruffini a spus că votarea, ale cărei modalităţi urmează să fie definite, şi difuzarea documentului de sinteză sunt programate pentru sâmbătă seara. În ceea ce priveşte cea de-a doua întrebare, dacă într-un viitor Conclav, actualul Sinod va trebui să fie luat în considerare în ceea ce priveşte conţinutul şi forma, Cardinalul Aguilar Retes a explicat că, dacă ceea ce s-a discutat şi s-a experimentat va fi pus în practică, va exista o cale de urmat. Totul, a adăugat el, depinde de ceea ce se va realiza atunci când oamenii se vor întoarce în Diecezele lor.
O altă întrebare s-a referit la metoda aleasă pentru Adunare şi la posibilitatea de a o aplica în Biserică la toate nivelurile, lărgind, de asemenea, participarea laicilor şi a femeilor. Cardinalul Schönborn a amintit discursul său din 2015 pe tema sinodalităţii, când, pornind de la Conciliul de la Ierusalim, explicase că, în primul rând, metoda este ascultarea, adică ascultarea a ceea ce Dumnezeu arată prin experienţa de mers. Concluzia Sinodului vine din această ascultare, din discernământul comun. Cardinalul a spus că este deja obişnuit cu o metodă similară, practicată în Arhidieceza de Viena; şi a amintit, în acest sens, că din 2015 până în prezent au avut loc cinci adunări diecezane cu 1400 de participanţi, o expresie a întregului popor al lui Dumnezeu. Chiar dacă nu s-a votat, a spus el, s-a experimentat ascultarea şi comuniunea. Ceea ce este important, a subliniat, este că în final trebuie să se ajungă la decizii. De fapt, Conciliul de la Ierusalim a luat o decizie fundamentală pentru istoria Bisericii; iar calea pentru a ajunge acolo este cea pe care o citim în Faptele Apostolilor. Această metodă se caracterizează prin cele trei etape: ascultarea, tăcerea şi discuţia.
Ca răspuns la criticile care pun sub semnul întrebării integritatea Sinodului Episcopilor, deoarece include laici ca delegaţi, Cardinalul Schönborn a subliniat că, în opinia sa, aceasta nu este o problemă, deoarece rămâne un Sinod episcopal, chiar dacă are o participare reală a celor care nu sunt Episcopi. Acesta constituie un organism care serveşte la exercitarea responsabilităţii colegiale. Natura sa nu s-a schimbat; a fost doar lărgit, iar experienţa este categoric pozitivă. Pe de altă parte, a spus Cardinalul, au existat întotdeauna experţi laici, cu unele intervenţii foarte importante, dar acum există o relaţie mult mai strânsă: un Sinod al Episcopilor cu participare lărgită. În ceea ce priveşte îndoiala dacă pierderea sinodalităţii a dus Biserica la divizare şi în ce măsură toate Bisericile pot fi invitate pe o cale comună, acelaşi Cardinal dominican a subliniat că divizarea creştinilor este un obstacol în calea mărturiei; dar, a spus el făcând referire la cuvintele unui călugăr ortodox copt, poate că Dumnezeu permite această „ruşine” pentru că nu suntem încă în stare să folosim bine unitatea pentru binele umanităţii.
Cardinalul Aguiar Retes s-a referit apoi la experienţa Conferinţei Episcopale Mexicane, într-o ţară cu 180 de milioane de locuitori, din care 80% sunt catolici, uniţi în jurul unei religiozităţi ancorate în Fecioara Maria de Guadalupe. Cu toate acestea, există situaţii diferite între nordul, sudul şi centrul Mexicului. În vizita sa apostolică din 2016, Papa a făcut apel la un proces sigur ca răspuns la nevoile contextului socio-cultural. Iar în acest sens, diversitatea nu ar trebui să fie un obstacol: există diferite „modus operandi”, dar toţi îşi concentrează eforturile pentru binele Bisericii. La rândul său, Cardinalul Aveline a subliniat că un mare moment de unitate al Sinodului a fost veghea de rugăciune ecumenică „Împreună”: toţi au fost prezenţi în jurul lui Cristos Răstignit, deoarece dorinţa de unitate creşte în contemplarea Răstignitului, slăbiciunea lui Cristos fiind singura cale sigură spre unitate.
În ceea ce priveşte faptul că unele persoane LGBT s-ar putea simţi rănite de cuvintele din Catehismul Bisericii Catolice care se referă la „dezordinea” morală (CBC 2357), Cardinalul Schönborn a amintit că a fost secretar la redactarea Catehismului. Acesta, a spus el, este opera Bisericii, promulgată de Papă. Şi de atunci a existat o singură schimbare, când Papa Francisc a intervenit în privinţa pedepsei cu moartea. Dacă vor mai fi şi altele depinde exclusiv de decizia Suveranului Pontif. Cardinalul a recomandat apoi să se citească întotdeauna textele în ansamblul lor. Sunt chestiuni, a adăugat el, care privesc teologia morală, dar principiul este că există o ordine obiectivă şi există persoane umane. Acestea au întotdeauna dreptul la a fi respectate, chiar dacă păcătuiesc, şi dreptul de a fi acceptate, aşa cum sunt ele de la Dumnezeu.
În fine, în ceea ce priveşte relaţia dintre actualitatea magisteriului şi contribuţia teologilor şi „sensum fidelium”, Cardinalul Schönborn a fost din nou cel care a explicat că trebuie să ne uităm la Sfântul Papă Ioan al XXIII-lea şi la ceea ce a spus la începutul Conciliului Vatican II despre imutabilitatea doctrinei şi modul în care este prezentată. Există, a adăugat el, mari evoluţii la nivelul înţelegerii, dar există şi imutabilitatea credinţei: nu se poate schimba doctrina despre Trinitate, Întruparea sau instituirea Euharistiei. Pe aceasta se întemeiază un Crez care este valabil peste tot în lume, a susţinut el, menţionând că, chiar dacă culturile diferă, substanţa credinţei nu poate fi schimbată, chiar dacă aceasta s-a dezvoltat atât de mult de pe vremea apostolilor.

Sursa: www.Catholica.ro

Contor Accesări: 396, Ultimul acces: 2026-10-27 20:36:42

Timp total: 0.04s...

[]:1