Istoria Icoanei Panaghia Soumela care soseşte în curând la Bucureşti - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2026 BISERICI.org

eXTReMe Tracker

Ştiri şi Evenimente

Istoria Icoanei Panaghia Soumela care soseşte în curând la Bucureşti

[2023-10-19]
de Sorin Ioniţe

Atribuită Sfântului Evanghelist Luca, reprezentarea Panaghia Soumela este cea mai veche icoană cunoscută a Maicii Domnului. Mulţi dintre cei care i-au adus cinstire au mărturisit că au primit ajutor în mod minunat de la Fecioara Maria.
Denumirea icoanei este legată de numele unei vechi mănăstiri din Trapezunt (azi Trabzon, în Turcia) şi al masivului pe care era zidită, Muntele Mela (negru, întunecat).
Istoria Icoanei Panaghia Soumela
Potrivit tradiţiei, icoana a fost pictată de Sfântul Apostol şi Evanghelist Luca. După trecerea sa la cele veşnice, icoana a fost luată de ucenicul Anania care a dus-o în Biserica Maicii Domnului din Atena (de unde şi prima denumire de Ateniana).
În 386, doi monahi din Atena au întemeiat Mănăstirea de pe Muntele Mela unde au adus această icoană. Mănăstirea Panaghia Soumela din Trapezunt a fost distrusă şi reconstruită de mai multe ori, ultima edificare datând din 644.
În pofida ocupării Trapezuntului de către turci, în 1461, monahii au rămas în continuare în mănăstire. Apoi, în 1924, când mănăstirea a fost distrusă şi grecii deportaţi, monahii au ascuns icoana Maicii Domnului în ruine. Mai târziu, un călugăr pe nume Ambrozie a aflat-o şi a dus-o în Atena.
Păstrată în Muzeul Bizantin din Atena, icoana a ajuns în anul 1951 în actuala Mănăstire Panaghia Soumela din Grecia, construită în anul 1950. A fost ales ca loc de mănăstire Muntele Vermion din vecinătatea satului Castania deoarece aminteşte de frumuseţea sălbatică şi naturală a înălţimilor de pe Muntele Mela din Turcia.
Icoana Panaghia Soumela constituie un simbol al grecilor din Pont, care au cerut mijlocirea Maicii Domnului în vremurile de opresiune.
În fiecare an, în data de 15 august, la Praznicul Adormirii Maicii Domnului, o mulţime de pelerini din întreaga lume călătoresc la Mănăstirea de pe Muntele Vermion pentru a cinsti Icoana Panaghia Soumela.
Românii vor avea oportunitatea să vadă această icoană la Catedrala Patriarhală, cu ocazia sărbătorii Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor. O delegaţie greacă aduce împreună cu icoana, la hramul Capitalei, un fragment din moaştele Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir. Vezi detalii aici.
Cum arată azi Panaghia Soumela
Icoana a fost ruptă în două şi deteriorată de-a lungul timpului astfel că nu se mai poate distinge nicio urmă a formei şi a îmbrăcămintei persoanelor reprezentate, cu excepţia formei Fecioarei Maria şi a Pruncului Iisus.
Cu toate acestea, placarea cu aur este în stare foarte bună şi poartă inscripţia IC. XC. MP. ΘΥ. H COYMELHTHCA (Maica Domnului Iisus Hristos Soumeliotissa).
Pe părţile laterale există reprezentări ale profeţilor David, Isaia, Moise şi Aaron, în timp ce doi îngeri ţin o coroană mare deasupra capului Fecioarei. În partea de jos este inscripţionată o rugăciune pentru cei care au realizat ferecătura, datată la 1700.
Termenul de „Panaghia”, care provine din limba greacă, înseamnă „Preasfânta” şi este un titlu acordat Maicii Domnului. În iconografie, „Panaghia” se referă la icoane ale Fecioarei Maria. Şi medalionul cu icoana Preasfintei Născătoare de Dumnezeu purtat de episcopi se numeşte, în mod uzual, Panaghia sau „engolpion”.

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 337, Ultimul acces: 2026-10-25 02:27:54