Kievul nu mai recunoaşte limba „moldovenească”. Premierul român menţionează bisericile, dar nu şi şcolile româneşti

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.05s...

Ştiri şi Evenimente

Kievul nu mai recunoaşte limba „moldovenească”. Premierul român menţionează bisericile, dar nu şi şcolile româneşti

[2023-10-19]

de Ştefana Totorcea

Autorităţile de la Kiev au recunoscut miercuri limba română drept limba oficială a minorităţii române din Ucraina. Anunţul a fost făcut de premierul Marcel Ciolacu la finalul şedinţei comune de la Kiev a guvernelor României şi Ucrainei. Premierul a vorbit de libertatea preoţilor de a sluji în limba română, dar nu a menţionat şi educaţia în limba română.
Desemnarea limbii române ca limbă oficială a minorităţii române din ţara vecină are loc în contextul obligaţiei îndeplinirii de către Ucraina a criteriilor de aderare la Uniunea Europeană, unul dintre criterii referindu-se şi la drepturile minorităţilor naţionale.
„La fel de important cred că este să ne asigurăm că preoţii români ortodocşi vor oficia în continuare serviciile religioase în limba română. Libertatea religioasă este un drept fundamental, iar păstrarea identităţii religioase şi a limbii de slujire sunt principii fundamentale pentru orice societate”, a spus premierul Marcel Ciolacu.
Preşedintele Iohannis a salutat decizia pe reţeaua socială X.com, unde a numit limbajul moldovenesc drept unul „artificial”.
Totuşi, nu este clar dacă actuala recunoaştere a limbii române ca limbă oficială vorbită de românii din Ucraina îi va ajuta pe aceştia în conservarea identităţii lor.
„Ne bucură ştirea. Credem că va fi un punct din care va porni rezolvarea unor probleme create”, a declarat, pentru Basilica.ro, Aurica Bojescu, secretarul Uniunii Interregionale „Comunitatea Românească din Ucraina”.
„Dar încă nu a apărut niciun document care să ne permită să vedem paşi concreţi. În învăţământ nu s-au produs schimbări şi la ultima întâlnire i-am comunicat Comisarului UE pentru Extindere lucrul acesta.”
Ucraina are nevoie de o lege a educaţiei în acord cu Constituţia
Legea din Ucraina nu mai permite predarea integrală în limba română în şcolile din comunităţile româneşti.
Elevii de clasa a cincea încă nu au manuale în limba română, iar cei mai mari nu au posibilitatea de a susţine Bacalaureatul nici la Limba şi literatura română, nici la alte materii în limba română. De altfel, orele alocate studierii Limbii şi literaturii române au scăzut în unele clase până la două pe săptămână.
„Procesul de învăţământ în limba maternă a fost afectat de Legea educaţiei şi de Legea pentru învăţământul mediu general”, explică Aurica Bojescu.
„Noi cerem să fie cum a fost timp de sute de ani: s-a învăţat în limba maternă şi s-a studiat foarte bine limba de stat. Iar copiii noştri sunt integraţi peste tot. Se duc la instituţii de învăţământ superior în Ucraina şi nimeni nu este exmatriculat din cauză că nu poate învăţa.”
Drept dovadă, elevii români iau examenul de Bacalaureat cu notă maximă atât la disciplinele şcolare pe care le studiază în limba română, cât şi la Limba şi literatura ucraineană.
De exemplu, anul acesta, şase elevi români de la Liceul „Mihai Eminescu” din satul Carapciu, regiunea Cernăuţi, au obţinut punctaj maxim la diferite discipline, inclusiv la Limba ucraineană.
În clasamentul pe toată Ucraina realizat de Ministerul Educaţiei de Kiev, foarte multe şcoli cu predare în limba română s-au clasat în primele 100. Liceul „Mihai Eminescu” din Carapciu este al treilea în regiunea Cernăuţi după nota medie la Bacalaureat.
„Ar fi bună o întâlnire între cele două ministere ale educaţiei din Ucraina şi România, cu participarea noastră, în aşa fel încât schimbările legislative să restabilească sistemul de învăţământ pe care l-am avut şi să ne ajute să revenim la normele din Constituţie, unde dreptul la educaţie în limba maternă este garantat”, spune Aurica Bojescu.
„Ne aşteptăm ca drepturile minorităţilor naţionale să fie discutate şi în şedinţele comune ale Comisiei Mixte Interguvernamentale Ucraina-România.”
Un viitor recensământ ar trebui să elimine noţiunea de „moldovean”
Nu este deocamdată clar dacă recunoaşterea limbii române ca unică limbă a românilor din Ucraina va anula împărţirea artificială a românilor în două minorităţi: români şi „moldoveni”, românii fiind a doua cea mai numeroasă minoritate naţională din Ucraina după cea rusească.
Cea mai numeroasă minoritate din Ucraina este cea a ruşilor, care formează peste 17% din populaţie, conform celui mai recent recensământ. Românii din Ucraina numără aproximativ 500.000 de persoane. În urma deceniilor de propagandă sovietică, două treimi din românii din Ucraina se identificau la recensăminte drept „moldoveni” şi numai o treime drept „români”.
Ar fi necesară şi corectă recunoaşterea românilor ca populaţie băştinaşă a Ucrainei, un termen utilizat în legislaţia ţării vecine, pentru că ei sunt urmaşii românilor care au trăit din moşi-strămoşi în Regiunile Cernăuţi (Nordul Bucovinei, Nordul Basarabiei şi Ţinutul Herţa), Odesa (Bugeac), Transcarpatia (Maramureşul istoric).
Iar dacă în localităţile din regiunea Cernăuţi în care românii se declarau la un moment dat „moldoveni” (rezultat al influenţei sovietice), limba oficială de predare în şcoli este dintotdeauna limba română, situaţia ar trebui să fie la fel şi în regiunea Odesa.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 308, Ultimul acces: 2026-10-27 19:42:14

Timp total: 0.05s...

[]:1