Un document papal despre Sf. Tereza de Lisieux[2023-10-16]foto: Nheyob, Wiki, CC BY-SA 3.0Papa Francisc a lăudat măreţia Căii mici a Sfintei Tereza de Lisieux, într-un nou mesaj care se concentrează pe relevanţa carmelitanei din secolul al XIX-lea pentru Biserica de astăzi. „Geniul Sfintei Tereza constă în a ne conduce la ceea ce este central, esenţial şi indispensabil”, a scris Papa într-o scrisoare apostolică publicată pe 15 octombrie 2023. Mărturia actuală a tinerei sfinte, a cărei viaţă şi ale cărei scrieri s-au axat pe iubire şi pe urmarea „Căii mici” a sfinţeniei, „dăinuie în toată măreţia micii sale căi”, a scris Papa Francisc. Cea mai recentă reflecţie aprofundată a Pontifului despre această sfântă îşi ia titlul, „C’est la confiance” – „Este încrederea”, dintr-un citat din una dintre scrisorile Terezei: „Este încrederea şi nimic altceva decât încrederea cea care trebuie să ne conducă la Iubire”. Sf. Tereza de Lisieux, numită şi Sf. Tereza a Pruncului Isus şi a Sfintei Feţe sau „Mica Floare”, a fost o călugăriţă carmelitană franceză care a murit în 1897 de tuberculoză, la vârsta de doar 24 de ani. Una dintre cele mai iubite sfinte ale Bisericii Catolice, în 1997 a fost proclamată Doctor al Bisericii, o onoare acordată până în prezent doar unui număr de 37 de sfinţi. În autobiografia sa „Istoria unui suflet”, Sf. Tereza a povestit despre „Calea ei mică” a sfinţeniei şi despre dorinţa de a-şi petrece raiul „făcând bine pe pământ”. Ea este patroana misionarilor şi sărbătoarea ei liturgică este în 1 octombrie. „La un secol şi jumătate de la naşterea ei, Tereza este mai vie ca niciodată în Biserica pelerină, în inima poporului lui Dumnezeu”, a scris Papa. „Ea ne însoţeşte pe drumul nostru de pelerini, făcând binele pe pământ, aşa cum şi-a dorit atât de mult”. „Cele mai frumoase semne ale vitalităţii ei spirituale sunt nenumăraţii «trandafiri» pe care Tereza continuă să îi împrăştie: harurile pe care Dumnezeu ni le acordă prin mijlocirea ei plină de iubire, pentru a ne susţine în călătoria noastră prin viaţă”. „Dragă Sfântă Tereza, Biserica trebuie să radieze strălucirea, parfumul şi bucuria Evangheliei. Trimite-ne trandafirii tăi!” Scrisoarea Sfântului Părinte despre Sfânta Tereza este punctată frecvent cu citate din cuvintele sfintei, din scrisori şi din autobiografia ei. Deşi în 2023 se împlinesc 150 de ani de la naşterea Terezei şi 100 de ani de la beatificarea ei, mesajul a fost publicat în sărbătoarea liturgică a misticei spaniole Sfânta Tereza de Ávila. Papa Francisc a spus că nu a dorit să publice scrisoarea despre Sfânta Tereza de Lisieux la una dintre aniversările ei, deoarece semnificaţia mesajului ei merge dincolo de aceste date. Publicarea scrisorii „în pomenirea liturgică a Sfintei Tereza de Ávila este un mod de a o prezenta pe Sf. Tereza a Pruncului Isus şi a Sfintei Feţe ca rod matur al reformei Carmelului şi al spiritualităţii marii sfinte spaniole”, a scris el. „De la Sf. Tereza de Avila, Tereza a moştenit o mare iubire pentru Biserică şi a fost capabilă să sondeze profunzimea acestui mister”. Sfântul Părinte a spus că Sf. Tereza de Lisieux ne invită, de asemenea, la o mai amplă acţiune misionară. Cu privire la atenţia ei pentru misiuni, în ciuda faptului că a fost călugăriţă de clauzură de la vârsta de 15 ani până la moartea ei la 24 de ani, Pontiful a subliniat că „ea a scris că a intrat în Carmel «pentru a salva suflete»„. „Într-un cuvânt, ea nu şi-a văzut consacrarea faţă de Dumnezeu în afara urmăririi binelui fraţilor şi surorilor ei. Ea împărtăşea iubirea milostivă a Tatălui pentru fiul păcătos şi iubirea Bunului Păstor pentru oile pierdute, rătăcite şi rănite. Din acest motiv, Tereza este patroana misiunilor şi un model de evanghelizare”. Papa a amintit, de asemenea, de „apropierea spirituală” a Sfintei Tereza faţă de un bărbat care fusese condamnat la moarte pentru comiterea unei triple omucideri. Înainte de a intra în mănăstirea carmelitană, Tereza a oferit o Sfântă Liturghie pentru acest bărbat, Henri Pranzini, şi s-a rugat pentru mântuirea lui. Deşi ucigaşul nu dădea semne de căinţă, fata avea încredere totală că Dumnezeu îl va ierta. „Această experienţă intensă de a spera împotriva oricărei speranţe s-a dovedit a fi fundamentală pentru ea”, a scris Papa Francisc, citând din scrierile Terezei: „După acest har unic, dorinţa mea de a salva suflete creştea în fiecare zi”. Tereza a înţeles păcatul în contextul misterului lui Cristos, a scris Sfântul Părinte. „Păcatul lumii este mare, dar nu infinit, în timp ce iubirea milostivă a Răscumpărătorului este într-adevăr infinită”. Sfântul Părinte a subliniat încrederea totală a tinerei sfinte în Dumnezeu şi în iubirea Sa, ceea ce a determinat-o să sublinieze primatul acţiunii divine. „’Calea ei mică’, a încrederii şi a iubirii”, este una dintre cele mai importante descoperiri ale ei, a spus Papa. „Oricine poate urma această cale, indiferent de vârstă sau de starea sa de viaţă. În locul unei noţiuni pelagiene de sfinţenie, individualistă şi elitistă, mai mult ascetică decât mistică, care pune în primul rând accentul pe efortul uman, Tereza subliniază întotdeauna primatul lucrării lui Dumnezeu, al darului harului Său”. Încrederea Sfintei Tereza se poate aplica întregii noastre vieţi, „unde suntem adesea asaltaţi de temeri, de dorinţa de siguranţă umană, de nevoia de a avea totul sub control”. „Aici vedem importanţa invitaţiei ei la o «abandonare» sfântă”, a scris Pontiful. Mesajul a reamintit şi marea încercare a credinţei pe care sfânta a trăit-o în ultimul an şi jumătate din viaţa ei, începând cu primele simptome ale tuberculozei, boală care avea să îi ia viaţa în cele din urmă, la vârsta de 24 de ani. „Relatarea ei dezvăluie natura eroică a credinţei ei, triumful ei în lupta spirituală cu cele mai puternice ispite. Ea se simţea sora ateilor, aşezată cu ei la masă, asemenea lui Isus care a stat cu păcătoşii. Ea a intervenit pentru ei, reînnoind mereu propriul ei act de credinţă, într-o constantă comuniune de iubire cu Domnul. Chiar şi în întunericul ei, a experimentat încrederea deplină a unui copil care îşi găseşte refugiul, fără teamă, în îmbrăţişarea tatălui şi a mamei sale.” Scrisoarea Papei Francisc subliniază, de asemenea, smerenia sfintei carmelitane şi revelaţia ei spirituală că „vocaţia ei este Iubirea”. „Această inimă nu era cea a unei Biserici triumfaliste, ci a unei Biserici iubitoare, smerite şi milostive. Tereza nu s-a aşezat niciodată deasupra celorlalţi, ci a ocupat locul cel mai de jos împreună cu Fiul lui Dumnezeu, care, de dragul nostru, a devenit sclav şi s-a smerit pe sine, devenind ascultător, până la moartea pe cruce.” „Această descoperire a inimii Bisericii este, de asemenea, o mare sursă de lumină pentru noi astăzi”, a spus Papa. „Ea ne fereşte să ne scandalizăm de limitele şi slăbiciunile instituţiei ecleziastice, cu umbrele şi păcatele sale, şi ne permite să pătrundem în «inima arzând de iubire» a Bisericii, care a izbucnit în flăcări la Rusalii datorită darului Duhului Sfânt.” „Este acea inimă al cărei foc se reaprinde cu fiecare dintre actele noastre de caritate. «Eu voi fi iubire». Aceasta a fost opţiunea radicală a Terezei, sinteza ei definitivă şi identitatea ei spirituală cea mai profundă”. Subliniind relevanţa actuală a sfintei, Papa Francisc a scris că „într-o epocă în care suntem îndemnaţi să ne concentrăm pe noi înşine şi pe propriile interese, Tereza ne arată frumuseţea la a face din viaţa noastră un dar. Într-un timp în care sunt ridicate în slăvi cele mai superficiale nevoi şi dorinţe, ea dă mărturie despre radicalismul Evangheliei. Într-o epocă a individualismului, ea ne face să descoperim valoarea unei iubiri care devine mijlocire pentru ceilalţi.” „Într-o vreme în care fiinţele umane sunt obsedate de grandoare şi de noi forme de putere, ea ne arată Calea mică”, a continuat Sfântul Părinte. „Într-o epocă ce îi dă la o parte pe atât de mulţi dintre fraţii şi surorile noastre, ea ne învaţă frumuseţea grijii şi a responsabilităţii faţă de celălalt.” „Într-o epocă de mare complexitate, ea ne poate ajuta să redescoperim importanţa simplităţii, primatul absolut al iubirii, al încrederii şi al abandonării, depăşind astfel o mentalitate legalistă sau moralistă care ar umple viaţa creştină de reguli şi reglementări şi ar face ca bucuria Evangheliei să se răcească.” Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 329, Ultimul acces: 2026-10-25 01:39:10
|
Timp total: 0.05s...
[]:1