Noua „gramatică a sinodalităţii” expusă la începutul adunării sinodale

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Noua „gramatică a sinodalităţii” expusă la începutul adunării sinodale

[2023-10-04]

foto: Vatican Media
În ziua de deschidere a Sinodului despre sinodalitate, un oficial principal al procesului i-a îndemnat pe participanţi să citească „semnele vremurilor” pentru „a descoperi o gramatică a sinodalităţii pentru timpul nostru”. „La fel cum gramatica limbilor noastre se schimbă pe măsură ce se dezvoltă, la fel se întâmplă şi cu gramatica sinodalităţii: ea se schimbă odată cu timpul”, a declarat Cardinalul Jean-Claude Hollerich, raportor general al celei de-a 16-a Adunări Ordinare a Sinodului Episcopilor, în comentariile pregătite la începutul sesiunii de după-amiază. Descoperirea unei noi gramatici a sinodalităţii, un termen care înseamnă „a călători împreună”, poate fi obiectivul declarat al Sinodului, care va continua pe parcursul întregii luni şi se va încheia cu o adunare finală în octombrie 2024. Dar, în ziua deschiderii sale, liderii Sinodului au evidenţiat, de asemenea, numeroasele moduri în care actuala adunare sparge tiparul Sinoadelor anterioare ale Episcopilor.

Cardinalul Mario Grech a remarcat faptul că, pentru „prima dată”, au fost incluse în Sinod şi persoane care nu sunt Episcopi, inclusiv „laici şi laice, persoane consacrate de ambele sexe, diaconi şi prezbiteri, care nu mai sunt «excepţii de la regulă», ci membri cu drepturi depline ai adunării”. 27% dintre cei 365 de membri cu drept de vot ai adunării sunt non-Episcopi, inclusiv 54 de femei. Aproximativ 80 de membri fără drept de vot, inclusiv experţi şi facilitatori, participă, de asemenea, la acest proces. „Nici o delegaţie nu ar putea vreodată să reprezinte în mod adecvat totalitatea poporului lui Dumnezeu, subiectul ‘sensus fidei’ (simţul credincioşilor)”, a declarat Mons. Grech, care conduce oficiul vatican ce organizează Sinodul Episcopilor. El a adăugat, de asemenea, că Sinodul nu poate fi considerat „o reprezentare deplină” a Bisericii, deoarece nu include participarea deplină a colegiului Episcopilor, ca într-un Conciliu Ecumenic. „Dar aceste surori şi aceşti fraţi şi surori ne amintesc, prin însăşi prezenţa lor, de unitatea procesului sinodal”, a spus prelatul maltez.
Cadrul şi organizarea unică a Sinodului asupra sinodalităţii – care se desfăşoară nu în Aula Sinodală, ci în Aula de audienţe Paul al VI-lea, care este mai mare – a fost, de asemenea, un punct central al remarcilor de deschidere. Mons. Hollerich a spus că decizia de a aşeza participanţii „nu în ordine ierarhică”, ci la mese rotunde pentru a facilita discuţiile în grupuri mici nu a fost o decizie luată de sus în jos, ci „reflectă experienţa poporului lui Dumnezeu” care a participat la etapele anterioare ale Sinodului asupra sinodalităţii. Acest proces a început în 2021 şi a inclus faze diecezane, naţionale şi continentale. Chiar şi Papa Francisc a stat la o masă rotundă, deşi în capul sălii şi într-o zonă uşor ridicată. Papei i s-au alăturat la masa sa principalii organizatori ai Sinodului, inclusiv Mons. Hollerich, Mons. Grech, subsecretarul sinodal, sr. Nathalie Becquart, şi Patriarhul Ibrahim Isaac Sidrak, capul Bisericii Catolice Copte şi preşedintele-delegat pentru ziua de deschidere.
Cei care au ţinut discursurile de deschidere, inclusiv Papa Francisc, au făcut-o stând jos. Camerele de luat vederi de la fiecare masă au captat imaginea celor care luau cuvântul, afişându-le nu numai pe un ecran mare din faţa sălii, ci şi pe cele patru ecrane de la fiecare masă rotundă. Mons. Hollerich a adăugat că „mesele rotunde ne reamintesc, de asemenea, că nici unul dintre noi nu este vedeta acestui Sinod”, afirmând că „protagonistul evenimentului este Duhul Sfânt”. Cardinalul a sugerat, de asemenea, că Episcopii care „nu au fost foarte activi” în etapele precedente ale Sinodului „s-ar putea confrunta cu provocări” în ceea ce priveşte amenajarea sălii, în timp ce mulţi dintre membrii care nu sunt Episcopi, în schimb, au participat în mod activ la etapa continentală a Sinodului.
Organizatorii Sinodului au recunoscut că procesul care a dus la actualul Sinod privind sinodalitatea nu a fost lipsit de provocări. PF Sidrak a spus că „la început, nu a fost uşor”, deoarece mulţi s-au simţit „puţin dezorientaţi” de noutăţile unui proces sinodal multianual care urmărea o participare globală. Mons. Grech a adăugat, de asemenea, că unii dintre cei pe care i-a întâlnit în etapele anterioare erau „neîncrezători” în acest proces şi chiar a spus că mama sa l-a întrebat recent „de ce «pierd» atât de mult [timp] în birourile secretariatului dacă nu mă ajută să predic Evanghelia”. „Avea dreptate! Şi nu vreau să uit această întrebare a ei nici acum, când suntem chemaţi să ne oprim dinamic în rugăciune şi ascultare timp de o lună întreagă.” Cu toate acestea, liderii sinodali au spus, de asemenea, că etapele procedurale ale Sinodului au legitimat actuala adunare. Mons. Grech a spus că „întreaga Biserică şi toţi cei din Biserică au avut posibilitatea de a participa la procesul sinodal”, în timp ce PF Sidrak a adăugat că adunarea sinodală „a fost pregătită printr-o consultare a poporului lui Dumnezeu, a tuturor persoanelor botezate, fiecare conform propriei carisme, într-un mod şi mai viu, real şi concret”.
Cardinalul Hollerich a spus că sarcina adunării de a descoperi o gramatică contemporană a sinodalităţii „nu va porni de la zero”, ci va fi construită pe baza „bogatei tradiţii teologice a Bisericii cu privire la sinodalitate”, precum şi pe baza magisteriului Papilor, în special al Papei Francisc. Raportorul general al Sinodului a adăugat, de asemenea, că procesul va fi ghidat de „reguli de bază care nu se schimbă niciodată”: demnitatea baptismală, ministerul petrin, colegialitatea episcopală, ministerul hirotonit, preoţia comună a credincioşilor şi „interrelaţia lor”. Mons. Hollerich a mai spus că „lucrarea de discernământ comun” a Sinodului nu trebuie să fie o dezbatere parlamentară – „o bătălie între poziţia A şi B” şi între aşa-zişii conservatori şi aşa-zişii progresişti – ci „mersul cu Cristos în Biserica Sa”.
Odată cu ziua de deschidere a Sinodului privind sinodalitatea, participanţii intră într-o serie de discuţii şi voturi – cu acces limitat la presă sau disponibilitate limitată pentru mass-media. Patru „module” vor fi dedicate problemelor incluse în Instrumentum Laboris, documentul elaborat pe baza rezultatelor etapelor anterioare ale Sinodului, cu o sesiune finală dedicată discutării şi aprobării unui „raport de sinteză” final. Mons. Hollerich a declarat că „speranţa sa sinceră” este că adunarea din octombrie 2023 va elabora o „foaie de parcurs” pentru anul următor. „În mod ideal, această foaie de parcurs ar trebui să indice unde simţim că s-a ajuns la un consens între noi şi, mai ales, în cadrul poporului lui Dumnezeu, stabilind paşii posibili de întreprins ca răspuns la vocea Duhului Sfânt”, a spus el. „Dar ar trebui să spună, de asemenea, unde este nevoie de o reflecţie mai profundă şi ce ar putea ajuta acest proces de reflecţie.”

Sursa: www.Catholica.ro

Contor Accesări: 305, Ultimul acces: 2026-10-26 02:39:03

Timp total: 0.04s...

[]:1