© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.04s...
Explicaţii fine despre Europa şi Creştinism, marca Horia-Roman Patapievici, audiate cu interes la Moineşti[2023-09-20]de Sorin IoniţeScriitorul şi filosoful Horia-Roman Patapievici a fost ascultat cu interes sâmbăta trecută, în sala plină a Centrului Cultural Lira din Moineşti, judeţul Bacău. Cunoscutul om de cultură a fost invitat de Protoieria Moineşti să vorbească despre „Legătura dintre Europa şi Creştinism”. Conferinţa a fost moderată de Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române. Horia-Roman Patapievici şi-a deschis argumentările plecând de la Antichitatea greco-romană şi a descris creşterea acestei civilizaţii. El a articulat faptul că Bizanţul este Imperiul Roman iar teza conform căreia Imperiul Roman veritabil s-a prăbuşit în 476 în Occident iar Imperiul de Răsărit ar fi un „simili Imperiu Roman” este falsă. „Bizanţul este Imperiul Roman, şi nu Imperiul Roman de Răsărit, ci, după ce ramura apuseană se prăbuşeşte (…) el continuă să existe pentru încă o mie de ani în Capitala care deja fusese fixată în prima treime a secolului al patrulea de către Constantin – Constantinopolul”. Domnul Patapievici a explicat apoi simbioza dintre greci şi latini care a dat civilizaţia creştină europeană. „Dacă vrem să fim riguroşi, vom spune că există un creştinism grec şi un creştinism latin (…). Ne referim la faptul că realitatea culturală şi lingvistică a Imperiului Roman este dublă. Pentru că Roma a adoptat, s-a identificat cu Grecia. Grecia a fost cucerită, şi, cum spune în mod faimos Horatiu, ‹învingătorul a fost cucerit de cel pe care l-a cucerit›”. Limba în care s-a elaborat creştinismul este greaca „Roma s-a pus la şcoala filosofiei greceşti exact ca un şcolar silitor şi rezultatul este că noi vorbim, atunci când ne referim la civilizaţia Antichităţii, de civilizaţia greco-romană”, a subliniat Patapievici. Cezar i s-a adresat lui Brutus în Greacă, a amintit el. Limba de cultură pentru romanii din marile familii tradiţionale – cum era familia Claudienilor – era greaca. „Imperiul Roman este un imperiu bilingv şi atunci când vorbim de creştinism grec şi creştinism latin ne suprapunem acestei realităţi lingvistice şi culturale. Şi ce vedem în perioada primului imperiu creştin este că el este structurat în limba greacă de cele şapte concilii ecumenice în care episcopia excentrică Răsăritului este doar cea a Romei, care e foarte importantă (…) – lucru recunoscut întotdeauna de Bisericile din pentarhie, inclusiv episcopia de scaun care era a Constantinopolului”. „Limba în care s-a elaborat creştinismul, dogmatica lui, este limba greacă”, a întărit H. R. Patapievici. De ce? „Pentru că creştinismul s-a supus disciplinei spiritului grec”, a spus el citându-l în repetate rânduri pe Paul Valéry, dar şi pe Nicolae Iorga. „Creştinismul şi-a exprimat revelaţia fundamentală – credinţa în învierea lui Hristos şi în răscumpărarea umanităţii în Hristos – în greacă. Şi n-a fost uşor, pentru că revelaţia era necuprinzătoare în limbajul omului. Dar cel mai adecvat limbaj pentru oamenii acelor timpuri era limbajul filosofiei greceşti”. „Mintea creştină” Mai departe, scriitorul a explicat ce înseamnă „mintea creştină” clădită în civilizaţia greco-romană. „Mintea creştină este de fapt următorul lucru: este mintea grecilor, în întregime, care a fost supusă unei constrângeri exterioare care a modificat-o profund. Această constrângere exterioară se numeşte revelaţia creştină. În ce constă revelaţia creştină? Sunt patru elemente fundamentale, iar primul este că Dumnezeu este Unul, fiind Trei”. În iudaism şi islam Dumnezeu este Unul fiind Unul, fapt care putea fi înţeles prin logica greacă. Dar, „ca să înţelegi răspunsul creştin – cum este Dumnezeu Unul fiind Trei – ai nevoie de altceva, ai nevoie de sforţarea minţii greceşti să primească acest conţinut ca fiind non-contradictoriu. Trebuie să postuleze un regim de existenţă ontologică în care a fi unul înseamnă a fi trei; iar acest lucru poate fi gândit printr-o logică superioară”. Cum s-a „chinuit” mintea greacă Mai departe, H. R. Patapievici a detaliat modul în care s-a „chinuit” mintea greacă la sinoade să explice cum este Dumnezeu întrupat: „S-a chinuit la Niceea – 325, la Efes – 431 şi, în fine, la Calcedon în 451 dă formula care a devenit finală”. Patapievici a explicat că sinodalii s-au folosit de toată filosofia greacă pentru această explicaţie dar referentul pe care îl construiesc este o mutare de plan ontologic, pe un nivel superior. „Şi acolo – pe nivelul de sus – desfăşor ceea ce eu numesc ‹mintea creştină›. Este mintea – ca să vă spun rapid – care încorporează raportul de transcendenţă”. Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu a subliniat că „a fost o deosebită bucurie şi un privilegiu” să participe la invitaţia părintelui protopop Costel Mareş la această conferinţă susţinută de „unul din intelectualii creştini de anvergură europeană care înţelege în profunzime structura minţii creştine şi care ne-a vorbit în această seară de o Europă ca dar al creştinismului”. Conferinţa a fost parte din ediţia a 9-a a Zilelor Cultural-Duhovniceşti ale Protoieriei Moineşti. În finalul evenimentului a avut loc şi „Premierea excelenţei”, o iniţiativă a preotului protopop Costel Mureş în care elevii de la liceele de pe tot cuprinsul Protopopiatului Moineşti au primit Diploma şi Medalia Excelenţei, precum şi un premiu în bani ca semn al aprecierii, încurajării şi susţinerii muncii lor. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 298, Ultimul acces: 2026-10-25 13:48:22
|
Timp total: 0.04s...
[]:1
