Scrisoarea #120, 2023, Luni, 28 august: Burke despre Sinod

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Scrisoarea #120, 2023, Luni, 28 august: Burke despre Sinod

[2023-08-28]

Cardinalul Raymond Burke (foto de fişier)

Scrisoarea #120, 2023, luni, 28 august: Cardinalul Burke despre Sinod

Sinod ca „Cutia Pandorei”: o nouă carte ridică şi răspunde la 100 de întrebări despre Sinodalitatea Sinodală

A apărut o nouă carte care avertizează cu privire la viitorul Sinod al Vaticanului despre Sinodalitate. Formatul Procesului sinodal este o cutie a Pandorei este o serie de 100 de întrebări şi răspunsuri compuse de autorul său, cardinalul Raymond Burke şi de coautorii José Antonio Ureta şi Julio Loredo de Izcue, abordând probleme de îngrijorare după doi ani de pregătire pentru Sinod. şi, cel mai recent, Instrumentum Laboris publicat pe 20 iunie a acestui an.

O faţetă interesantă a comentariului în desfăşurare asupra Sinodului, remarcată de vechiul meu coleg şi prieten Jean-Marie Guénois în cotidianul francez La Figaro şi citată în unul dintre articolele republicate şi legate mai jos, este că pare să apară o nouă nelinişte printre catolicii „moderaţi” – nu mai doar printre „conservatori” – care acum par să se trezească la posibilitatea ca „reformele” planificate pentru Biserică să fie de fapt schimbări de fond şi profunde pe care nu sunt dispuşi să le înghită în întregime.

Sinodul despre Sinodalitate este programat să înceapă pe 4 octombrie la Roma şi să se desfăşoare până pe 29 octombrie; o a doua sesiune este planificată pentru octombrie 2024.

Notă specială: Lansăm astăzi o nouă platformă modestă (numită Locals) pentru a crea o comunitate de membri care va oferi conţinut unic (de acum înainte, unele scrisori şi podcasturi şi sesiuni de întrebări şi răspunsuri vor fi limitate la zona de membru al comunităţii). Facem acest lucru pentru că am fost informaţi că este cel mai eficient mod pentru noi de a asigura o comunitate de sprijin pe termen lung pentru munca noastră.

În câteva zile, vom propune o taxă anuală de membru de 60,00 USD. Dar protocoalele platformei ne împiedică să cerem un astfel de membru anual până ajungem la nivelul de 50 de membri . Prin urmare, astăzi căutăm 50 de membri abonaţila 5,00 USD pe lună timp de trei luni, care este singura perioadă de timp pe care ne este permis să o cerem. Deci, pentru a fi clar, căutăm 50 de membri abonaţi care să plătească 15 USD în trei luni pentru a lansa platforma noastră de abonament Locals. De îndată ce atingem 50 de abonaţi, ni se va permite să oferim un abonament anual de 60,00 USD, adică 5,00 USD pe lună. Intenţionăm în viitor să facem abonamentul anual de 96,00 USD sau 8,00 USD pe lună, dar vom oferi primele 1000 de abonamente pentru 5,00 USD pe lună sau 60,00 USD pe an. V-am fi foarte recunoscători dacă cititorii care ne sunteţi alături de mulţi ani aţi lua în considerare sprijinirea acestei noi platforme. Este puţin riscant, deoarece îmbătrânim, dar credem că veţi descoperi că materialul pe care îl oferim în următoarele luni va merita din plin calitatea de membru.

Va trebui să creaţi un cont gratuit pe Locals pentru a aplica tariful de abonament redus. Vă puteţi înscrie pentru un cont gratuit aici . Apoi, pentru a vă alătura comunităţii noastre Urbi et Orbi, folosiţi acest link . Valoarea implicită de 8,00 USD este afişată acolo, dar ar trebui să obţineţi automat rata promoţională de 5,00 USD pentru 3 luni de îndată ce faceţi clic, atâta timp cât sunteţi autentificat. Dacă aveţi dificultăţi, vă rugăm să ne trimiteţi un e-mail la usoffice@insidethevatican.com .

Notă: plec săptămâna aceasta spre Garabandal, Spania şi apoi vizitez la Lourdes şi la Fecioara La Salette în Franţa. În următoarele zile, voi încerca să trimit scrisori şi să fac podcasturi dacă timpul îmi va permite. Dacă doriţi să vă conectaţi în direct la podcasturi, ar trebui să vă abonaţi la canalul nostru YouTube (înregistrarea este gratuită) şi veţi primi un mesaj ping foarte mic cu câteva minute înainte de începerea podcastului, astfel încât să vă puteţi conecta gratuit şi să nu rataţi niciodată orice. Aceste vizite la aceste sanctuare mariane provin din convingerea că evenimentele prin care trecem trebuie privite într-o dimensiune supranaturală. Călătoria este o încercare de a ţine cont de această dimensiune supranaturală şi de a o pune în aplicare asupra a ceea ce se întâmplă în Biserică şi în lume. Este, parcă, o căutare de întăriri. —RM

Abonaţi-vă la canalul nostru YouTube la acest link . După ce vă abonaţi, faceţi clic pe clopoţelul din dreapta pentru a activa notificările. Acest lucru vă va asigura că nu pierdeţi niciun flux live viitoare, ştiri de ultimă oră şi conţinut exclusiv.

PS Vă rugăm să luaţi în considerare susţinerea acestei scrieri. Mulţumesc. ( link )
Sprijină scrisorile Moynihan
Cardinalul Burke denunţă riscul de schismă în Sinod ( link )

Observatorii sunt de acord că, de la moartea Papei Benedict al XVI-lea, munca Papei Francisc s-a accelerat, cu scopul de a face deciziile sale cât mai ireversibile.

De Hélčne de Lauzun

27 august 2023

Pe măsură ce o nouă fază a „Sinodului Sinodalităţii”, lansat în 2021 de Papa Francisc, este pregătită pentru octombrie 2023, multe voci din cadrul Bisericii denunţă riscurile şi abuzurile din proiect. O nouă carte sub formă de întrebări şi răspunsuri, cu o prefaţă a cardinalului Burke, aruncă o privire critică asupra acestei iniţiative, avertizând că va aduce o serie de tulburări pentru Biserica Catolică, cu potenţiale consecinţe care sunt în mod clar necontrolate – şi incontrolabil.

În prefaţa sa la cartea scrisă în colaborare de José Antonio Ureta şi Julio Loredo de Izcue, publicată în 8 limbi pe 22 august, intitulată Procesul sinodal este o cutie a Pandorei , Cardinalul Burke atacă frontal acest proiect care se presupune că va remodela faţa lui. Biserica Catolică veche de 2.000 de ani de sus în jos. Cardinalul conservator, care în ultimii ani a denunţat în repetate rânduri ceea ce el consideră a fi erorile Papei Francisc, începe prin a contesta însuşi termenul de „sinodalitate”, numindu-l „un termen care nu are istorie în doctrina Bisericii şi pentru care nu există o definiţie rezonabilă.”

Indicând ceea ce se întâmplă în Germania de câţiva ani, punând din nou ţara lui Luther într-o situaţie de schismă, se teme că fenomenul se va extinde şi la Biserica universală: „pe bună dreptate este de temut că aceeaşi confuzie şi eroare şi dezbinare. va fi vizitat asupra Bisericii universale”, spune el. De fapt, el observă că diviziunea domneşte deja la nivel local şi că viermele este deja în fruct.

„Sinodul despre sinodalitate” este menit să se desfăşoare în mai multe faze succesive: o fază locală, o fază naţională şi, în final, o fază „universală”. În octombrie 2023 vom intra în faza universală cu adunarea generală a Sinodului Episcopilor, care va reuni episcopi şi laici în Vatican. Pentru prima dată, au fost acordate drepturi de vot egale episcopilor şi altor membri. O nouă adunare urmează să aibă loc în 2024.

Tonul haotic a fost dat de Instrumentum laboris , un document de lucru publicat în iunie 2023 despre direcţiile pe care urmează să le ia următorul Sinod al Episcopilor: ierarhia tradiţională a Bisericii este răsturnată, în beneficiul în special al femeilor şi al mirenilor. Textul recomandă luarea deciziilor colective şi standardizate în cadrul Bisericii, în contrast cu toate practicile ei anterioare. De asemenea, documentul cere Bisericii să ia în considerare hirotonirea bărbaţilor căsătoriţi în preoţie şi hirotonirea femeilor în diaconat. În cele din urmă, are în vedere diluarea Scaunului Roman, propunând ca grupările de biserici locale din regiunile majore ale lumii să aibă la fel de multă influenţă ca şi Roma asupra deciziilor majore. Alături de aceste reforme sistemice, găsim şi o serie întreagă de preocupări care sunt foarte în ton cu vremurile: planeta ca victimă a schimbărilor climatice, migranţii,

Procesul sinodal este o cutie a Pandorei este prezentat sub forma unui catehism tradiţional, cu o sută de întrebări şi răspunsuri pentru a ne ajuta să înţelegem „abordarea sinodală”, cum funcţionează, propunerile şi pericolele sale. Tonul este clar şi precis, fără a cultiva polemici de dragul polemicii; faptele goale vorbesc de la sine. Întrebarea 9 pune pe bună dreptate degetul pe rădăcina problemei: cum putem accepta însuşi principiul „sinodalităţii” fără a deschide uşa haosului în caz de dezacord?

Ce s-ar întâmpla dacă un număr semnificativ de credincioşi nu ar fi de acord şi ar respinge Hotărârile Sinodului sau ale Papei?

[Implementarea Sinodului] nu spune nimic despre ce s-ar întâmpla dacă între Poporul lui Dumnezeu şi pastori ar apărea un dezacord cu privire la aplicaţiile concrete ale orientărilor sinodale. Dacă voinţa pastorilor ar predomina, întregul proces de ascultare ar părea zadarnic, iar retorica sinodalităţii ar putea părea în mare măsură nesincera. Dacă voia Poporului lui Dumnezeu ar fi predominat, Biserica s-ar fi transformat într-o democraţie de facto.

Cardinalul Burke nu este primul care a atacat acest sinod infam, descris ca fiind îngrijorător şi „provocand necazuri”, în cuvintele expertului francez al Vaticanului Jean-Marie Guénois de la Le Figaro . Nu lipsesc expresiile critice din partea personalităţilor eminente din ierarhia ecleziastică pentru a exprima neîncrederea inspirată de Sinodul de Sinodalitate. Cardinalul Müller a vorbit despre o „preluare ostilă” a Bisericii. Regretatul cardinal Pell a descris-o drept un „coşmar toxic”. Guénois se teme acum de un „şoc de toamnă”, după „dulcea consolare de vară” a Zilelor Mondiale a Tineretului de la Lisabona.

Sinodul vine la capătul unui drum pe care Papa Francisc îl trasează de multă vreme cu atenţie, de a reforma nu numai guvernarea Bisericii, pe care îşi doreşte să fie mai democratică şi mai descentralizată, ci şi doctrina ei, care trebuie să se adapteze vremurilor în schimbare şi, prin urmare, să devină în esenţă progresiste, mai degrabă decât conservatoare, şi în cele din urmă succesiunea sa - pregătită prin numiri masive de cardinali care vor fi responsabili pentru continuarea activităţii în spiritul Papei Francisc.

Toţi observatorii sunt de acord că, de la moartea Papei emerit Benedict al XVI-lea, munca Papei Francisc s-a accelerat, cu scopul de a face deciziile sale cât mai ireversibile. Potrivit lui Guénois, „adjectivul „ireversibil” apare chiar mult în discursul său, potrivit mai multor persoane apropiate lui”. Deci nu este nimic „conspirativ” în a considera că aceasta este, într-adevăr, intenţia lui în realizarea reformelor pe care le are în vedere.

Deşi Papa Francisc ştie să-şi plaseze pionii, să-şi controleze colaboratorii şi să-şi pună deciziile cu o eficienţă formidabilă, el nu are control complet asupra consecinţelor procesului pe care el însuşi l-a lansat. Există nemulţumiri şi consternare din ce în ce mai mari, nu numai în rândul celor mai conservatori, ci şi – şi aceasta este o evoluţie nouă – în rândul unei întregi părţi a credincioşilor şi a clerului care ar putea fi descrişi ca „moderaţi” şi care se trezesc zăpăciţi de vârtej. răsturnări de situaţie promise de Sinodul de Sinodalitate. Guénois citează mărturia unui preot moderat, a cărui anxietate creşte:

„ Acest sinod generează o mare anxietate în rândul oamenilor care sunt interesaţi de Biserică şi o profundă indiferenţă printre alţii. Deşi nu ar trebui să existe nicio dezbatere despre participarea mirenilor – ei ar trebui să aibă locul lor – ecleziologia catolică se bazează pe slujiri, cu slujirea preotului în centrul acesteia. Dar ceea ce este în vizor este o dezarticulare a acestei coloană vertebrală a Bisericii”.

Un alt preot mai tânăr a făcut aceeaşi observaţie:

„ Mulţi oameni sunt copleşiţi când citesc documentul de lucru al sinodului. Ei văd în ea nu întărirea credinţei, ci catastrofa deconstrucţiei Bisericii. Cât despre forţele vii ale catolicismului, fie de sensibilitate clasică sau tradiţională, fie de origine africană sau din regiuni de peste mări, ei nu se simt preocupaţi de acest sinod ale cărui orientări nu le vor urma”.

În aceste condiţii, îndemnul viguros al Papei la deschidere la Lisabona, cu sloganul său izbitor „ todos , todos , todos ”, este de natură să sune gol pentru mulţi credincioşi, care sunt bănuiţi că viitorul sinod îi va lipsi de însăşi Biserica la care sunt atasate.

_____________

Hélčne de Lauzun a studiat la École Normale Supérieure de Paris. A predat literatura şi civilizaţia franceză la Harvard şi a primit un doctorat. la Istorie de la Sorbona. Este autoarea cărţii Histoire de l'Autriche (Perrin, 2021).

[Încheierea articolului The European Conservative]
Cardinalul Burke aruncă o bombă asupra Sinodului „ideologiei” şi „schismei” ( link )

Diane Montagna

22 august 2023 la ora 11:00

ROMA – Cardinalul Gerhard Müller a numit-o o „preluare ostilă” a Bisericii Catolice. Regatul cardinal George Pell a numit-o „coşmar toxic”. Acum, Cardinalul Raymond Burke a scris o prefaţă la o nouă carte în care denunţă Sinodul despre Sinodalitate drept „Cutia Pandorei” care ameninţă să provoace vătămări grave asupra Corpului Mistic al lui Hristos.

Procesul sinodal este o cutie a Pandorei, în colaborare cu José Antonio Ureta şi Julio Loredo de Izcue, prezintă cititorilor o serie de 100 de întrebări şi răspunsuri menite să informeze publicul larg despre o dezbatere despre care spun că a fost „în mare parte limitată la persoane din interior” în ciuda „impactului său potenţial revoluţionar”.

În transmiterea sa, Cardinalul Burke, fost prefect al Semnăturii Apostolice, scrie: „Ni se spune că Biserica pe care o mărturisim, în comuniune cu strămoşii noştri în credinţa din vremea Apostolilor, este Una, Sfântă, Catolică. , şi Apostolic, urmează să fie definit acum de sinodalitate, un termen care nu are istorie în doctrina Bisericii şi pentru care nu există o definiţie rezonabilă.

„Sinodalitatea şi adjectivul său, sinodal, au devenit sloganuri în spatele cărora lucrează o revoluţie pentru a schimba radical înţelegerea de sine a Bisericii, în acord cu o ideologie contemporană care neagă mult din ceea ce Biserica a învăţat şi practicat întotdeauna”, adaugă el.

Cardinalul american avertizează: „Nu este o chestiune pur teoretică, pentru că ideologia este deja, de câţiva ani, pusă în practică în Biserica din Germania, răspândind pe scară largă confuzie şi eroare şi rodul lor, diviziunea – chiar schismă, către vătămare gravă a multor suflete. Odată cu iminentul Sinod despre Sinodalitate, este pe bună dreptate de temut că aceeaşi confuzie, eroare şi dezbinare vor apărea asupra Bisericii universale. De fapt, acest lucru a început deja să se întâmple prin pregătirea Sinodului la nivel local”.

Anunţat de Papa Francisc în 2021, Sinodul despre Sinodalitate se desfăşoară în trei faze: locală, continentală şi universală. În octombrie, etapa universală va începe cu cea de-a şaisprezecea Adunare Generală Ordinară a Sinodului Episcopilor, care va reuni 300 de episcopi şi laici la Vatican. O a doua adunare urmează să aibă loc în 2024. La începutul acestui an, Papa Francisc a făcut pasul fără precedent de a acorda drepturi de vot egale atât membrilor episcopali, cât şi celor non -episcopali.

Lansat pe 22 august în opt limbi, Procesul sinodal este o cutie a Pandorei răspunde în mod clar şi concis la o mulţime de întrebări legate de evenimentul controversat. Bazându-se pe documentele oficiale ale Sinodului şi pe o gamă largă de surse, subiectele includ natura Sinodului Episcopilor şi schimbările pe care le-a introdus Papa Francisc, procesul sinodal şi dacă organizatorii au consultat cu adevărat „Poporul lui Dumnezeu” şi semnificaţia „sinodalităţii” , „ascultare” şi „incluziune” – sloganuri repetitive folosite la conferinţele de presă ale Sinodului.

Cartea analizează, de asemenea, ceea ce promotorii Sinodului consideră „problema principală a Bisericii”, ce ar însemna soluţia lor pentru o Biserică ierarhică şi cum ar afecta aceasta liturghia sacră. Autorii consideră apoi extrem de controversată Calea Sinodală Germană şi potenţialele sale ramificaţii pentru Biserica universală. Mai exact, ei privesc impulsul pentru democratizarea Bisericii, hirotonirea femeilor şi ce înseamnă „includerea” homosexualilor în Biserică pentru promotorii ei. În cele din urmă, ei examinează reacţiile la sinodalitate, dacă va fi găsit un „compromis în stil roman” şi ce fel de Biserică ar apărea dacă procesul sinodal ar fi dus la consecinţele sale finale.

Lansarea cărţii vine pe fondul respingerii tot mai mari în mass-media. Pe 14 august, cotidianul francez Le Figaro a publicat un articol lung şi înţepător pe prima pagină al respectatului jurnalist Jean-Marie Guénois, acuzând Vaticanul că merge mai departe fără a lua în considerare cu adevărat spiritualitatea catolicilor francezi.

„Oamenii cred că consultarea care a dus la documentul pregătitor a fost părtinitoare, ca o manevră de a ajunge la concluzii scrise în avans”, a declarat o sursă pentru Guénois. Potrivit Vaticanistului francez, noul document de lucru al Sinodului, Instrumentum laboris, „a provocat tulburări fără precedent în rândul preoţilor moderaţi şi al unui număr bun de episcopi. Până acum necritici, mulţi sunt îngrijoraţi de atacul autoritar şi voluntarist al lui Francis asupra unei reforme pe care o consideră riscantă şi confuză. Această nouă neîncredere în rândul moderaţilor este globală.”

O astfel de tulburare şi neîncredere nu vor fi atenuate de un interviu recent, revelator, acordat de unul dintre noii membri laici cu drept de vot aleşi de Papa Francisc pentru Sinodul din octombrie: laica elveţiană Helena Jeppesen-Spuhler, care în iunie a prezentat documentul de lucru la Vatican. Ea a recunoscut deschis că este „pentru hirotonirea femeilor”, că ea crede că „problema LGBTQIA+ trebuie luată foarte în serios” şi că „este ultima noastră şansă!”

Organizatorii sinodului au insistat că nu există nicio agendă ascunsă, dar realitatea exact unei astfel de agende începe să se răstoarne din această cutie a Pandorei, împreună cu atât de multe altele încât cardinalul Burke şi mulţi alţii se tem că vor face un mare rău Bisericii şi sufletele pe care ea este însărcinată să le salveze.

O versiune online a „Procesul sinodal este o cutie a Pandorei” poate fi citită aici

Sursa: www.InsideTheVatican.com

Contor Accesări: 237, Ultimul acces: 2026-10-21 01:16:08

Timp total: 0.04s...

[]:1