Cum arăta Mormântul Domnului în primele secole creştine: Săpături arheologice ale Universităţii Sapienza din Roma - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2026 BISERICI.org

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri
Ştiri de azi
Ştiri Actuale
Arhiva Ştiri 2026
Arhiva Ştiri 2025
Arhiva Ştiri 2024
Arhiva Ştiri 2023
Arhiva Ştiri 2022
Arhiva Ştiri 2021
Arhiva Ştiri 2020
Arhiva Ştiri 2019
Arhiva Ştiri 2018
Arhiva Ştiri 2017
Arhiva Ştiri 2016
Arhiva Ştiri 2015
Arhiva Ştiri 2014
Arhiva Ştiri 2013
Arhiva Ştiri 2012
Arhiva Ştiri 2011
Arhiva Ştiri 2010
Arhiva Ştiri 2009
Arhiva Ştiri 2008
Arhiva Ştiri 2007
Arhiva Ştiri 2006
Arhiva Ştiri 2005
Arhiva Ştiri 1935
Top Toate Ştirile
Top Ştiri Actuale
Ştiri necitite
Sugeraţi Ştiri
eXTReMe Tracker

Ştiri şi Evenimente

Cum arăta Mormântul Domnului în primele secole creştine: Săpături arheologice ale Universităţii Sapienza din Roma

[2023-08-25]
de Ştefana Totorcea

O echipă a Departamentului de Arheologie al Universităţii Sapienza din Roma a investigat luna trecută amenajarea paleocreştină a zonei din jurul Sfântului Mormânt al Domnului de la Ierusalim.
Echipa a săpat în faţa ediculului care adăposteşte Sfântul Mormânt, dezvăluind două trepte de marmură albă în faţa cărora se întindea, la începutul erei creştine, o podea de lespezi, ale căror urme au fost găsite în mortarul de preparare.
Această podea se continua pe o distanţă de aproximativ 6 metri spre est, până când se alătura unui plan de blocuri mari de piatră albă, bine netezite, dispuse pe direcţia nord-sud.
Această dispunere reprezintă aspectul final al Rotondei la sfârşitul secolului al IV-lea, după cum a fost datat de tezaurul de monede găsit sub pardoseala de plăci din piatră. Cele mai „recente” monede sunt emise de Împăratul Valens (364-378).
În perioada 20-27 iulie 2023, o echipă de la Universitatea Sapienza din Roma a investigat cum arăta amenajarea de la Mormântul Domnului în primele secole creştine. Foto: Universitatea Sapienza
Restaurarea pardoselii din interiorul ediculului a permis curăţarea arheologică sub dale. În Capela Îngerului, o podea din plăci de marmură gri se sprijinea direct pe peretele de stâncă. În ceea ce priveşte lespedea de marmură, a rămas foarte puţin sub soclul actualului Edicul.
S-au mai găsit fragmente de zid cu orientarea nord-sud. Acesta trebuie să fi format bazele incintelor liturgice menţionate de Pelerina Egeria la sfârşitul secolului al IV-lea.
Puţin mai spre centru, tăieturi în stâncă marchează poziţia micului altar care susţinea o parte din piatra de închidere a mormântului.
Între Capela Îngerului şi Sf. Mormânt, prelucrarea rocii şi puţinele rămăşiţe de placare a pereţilor de marmură permit reconstituirea configuraţiei deschiderii camerei. Aceasta avea o mică absidă spre capela propriu-zisă.
Echipa a fost condusă de Prof. Francesca Romana Stasolla. Săpăturile au fost realizate timp de şapte zile şi şapte nopţi, pentru a nu bloca prea mult timp vizitarea Sfântului Mormânt.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 270, Ultimul acces: 2026-10-24 12:44:02