Operele lui Constantin Brâncuşi explicate de Patriarhul Daniel - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2026 BISERICI.org

eXTReMe Tracker

Ştiri şi Evenimente

Operele lui Constantin Brâncuşi explicate de Patriarhul Daniel

[2023-08-23]
de Alexandru Boboc

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat în cartea „Brâncuşi, sculptor creştin ortodox” semnificaţiile mai multor opere ale marelui artist.
Operele amplasate în parcul central din Târgu Jiu ridicate în anii 1937-1938 „sunt un memorial închinat eroilor, în care jertfa ca dăruire de sine este transfigurată în iubire a vieţii eterne”, notează Patriarhul Daniel.
Ansamblul format din Masa Tăcerii şi Poarta Sărutului aşezat în parcul central a fost integrat armonios cu Biserica „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” ceea ce îl face monument pentru cultul morţilor.
Masa Tăcerii
„În viziunea lui Brâncuşi, Masa Tăcerii este atât un memorial al eroilor români care au înroşit cu sângele lor apele Jiului luptând pentru libertatea şi unitatea poporului român, cât şi o chemare la o meditaţie asupra misterului vieţii şi al morţii ca dăruire jertfelnică de sine pentru alţii”.
Preafericirea Sa consideră că ,,cine se reculege la Masa Tăcerii poate privi în ax peste pragul de sus al Porţii Sărutului, prin crucea Bisericii ‹Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel›, spre Coloana fără de sfârşit sau ‹Coloana nemuririi›. Prin urmare, în această vedere axială şi axiologică, tăcerea şi odihna se prefac în Trecere-Mutaţie spre Înviere şi Viaţă veşnică”.
Poarta Sărutului
Despre Poarta Sărutului, Patriarhul României scrie că este „simbol al iubirii eterne, ca biruinţă asupra morţii. În acest sens, Poarta Sărutului este un monument pascal, adică el reprezintă o trecere prin moarte şi dincolo de moarte, în nemurirea simbolizată de Coloana fără sfârşit sau „‹Coloana nemuririi›”.
Preafericitul Părinte Daniel oferă mai multe detalii despre Poarta Sărutului: „sărutul semnifică atât ultima sărutare a celor plecaţi pe front, cât şi ultima sărutare dată mortului în timpul slujbei ortodoxe de înmormântare, ca semn de comuniune, prin rugăciunea de iertare şi mântuire mai tare decât moartea, a celor vii pentru cei trecuţi la cele veşnice”.
Coloana infinitului
Monumentul care întregeşte trioul din ansamblul de la Târgu Jiu este Coloana fără sfârşit, fiind „un simbol al biruinţei iubirii eterne asupra morţii, precum şi simbol al înălţării omului în lumină veşnică”.
„Coloana fără sfârşit, care începe cu jumătate de octoedru ieşind din pământ, ca arbore al vieţii umane, şi se finalizează cu o altă jumătate de octoedru intrând în cer, ca ofrandă pascală sau dăruire de sine a omului, a fost în mod voit amplasat de Brâncuşi nu în faţa bisericii ‹Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel›, ci dincolo de ea, tocmai pentru că numai prin Biserică omul credincios dobândeşte mântuirea şi viaţa veşnică în Hristos”.
Săruturile lui Brâncuşi
„Săruturile sculptate de Brâncuşi în anii 1907, 1910, 1919 şi 1940 (1945?), ca simboluri ale iubirii nupţiale, roditoare de viaţă umană, se integrează şi se transfigurează în stâlpii Porţii Sărutului, în acei ochi mari şi cordiali ai unei iubiri eterne, mai tari decât moartea, iubire concentrată în nemuritorul suflet-ochi, văzător al luminii netrecătoare din cetatea Ierusalimului ceresc”, scrie Preafericitul Părinte Patriarh.
Părintele Patriarh citează în cartea sa, explicaţiile lui Constantin Brâncuşi scrise de Constantin Zărnescu în „Aforismele şi textele lui Brâncuşi”, despre evoluţia de la Sărut la Poarta Sărutului: „În Sărutul nu a fost vorba despre o copie idelă a două modele – bărbat şi femeie, care se drăgostesc, ci despre o viziune a iubirii fără de moarte, pe care eu «am văzut-o» cu ochiul minţii, (…) însuşi misterul acestei iubiri care va supravieţui, chiar şi dincolo de mormânt.”
Despre coloanele Porţii Sărutului Brâncuşi spune că „sunt rodul unor îndelungi ani de căutări. La început, am tăiat direct în piatră grupul celor două fiinţe înlănţuite. Iar apoi, după mai multă vreme (peste 30 de ani), m-a purtat, constant, gândul spre eternizarea uneiînalte Porţi …, a unei Porţi prin care se poate trece dincolo”.
Mai multe explicaţii despre operele lui Brâncuşi puteţi găsi în cartea Patriarhului Daniel, „Brâncuşi, sculptor creştin ortodox”, disponibilă gratuit online.
Opera de artă „Sărutul” a lui Constantin Brâncuşi este expusă până pe 30 august la galeria de artă Art Safari din Bucureşti.

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 250, Ultimul acces: 2026-10-26 03:06:21