„Credinţa este o ancoră care ne dă echilibru”: Interviu cu Laura Popescu, Ambasadoarea României în Marea Britanie - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2026 BISERICI.org

eXTReMe Tracker

Ştiri şi Evenimente

„Credinţa este o ancoră care ne dă echilibru”: Interviu cu Laura Popescu, Ambasadoarea României în Marea Britanie

[2023-08-04]
de Ştefana Totorcea

„Credinţa este o rădăcină pe care o purtăm în inimă oriunde ne-am afla în lume, o ancoră care ne dă echilibru indiferent de furtună, un modulator care ajustează permanent şi organic relaţia spirituală cu ţara”, declară, pentru Basilica.ro, Excelenţa Sa Laura Popescu, Ambasadoarea României în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord.
Diplomatul vorbeşte în interviu despre comunitatea românească din această ţară şi rolul Bisericii Ortodoxe Române în coagularea ei, detaliază contribuţia românilor la societatea britanică şi subliniază ca semnificativ faptul că prima vizită externă a Regelui Charles al III-lea a fost în România.
Posibil cea mai numeroasă comunitate din diaspora
Basilica.ro: Doamnă ambasador, câţi români sunt în Regatul Unit?
În contextul ieşirii Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (UK) din Uniunea Europeană (UE), cetăţenii statelor membre UE care locuiau aici la data de 31 decembrie 2020 trebuiau să se înregistreze în Schema de Rezidenţă UE (EU Settlement Scheme – EUSS) pentru a putea primi dreptul de şedere în UK, fie rezidenţă temporară (pre-settled), fie rezidenţă permanentă (settled).
Statisticile oficiale ne arată că, până în prezent, există 1.470.000 de aplicaţii din partea cetăţenilor români pentru a obţine rezidenţa în UK, din care au fost soluţionate pozitiv 1.136.100. Este important de precizat că acestora li se adaugă persoanele care au dublă cetăţenie şi cei care au venit cu diferite tipuri de viză în Marea Britanie începând cu anul 2021.
Deci este posibil ca, în acest moment, comunitatea românească din Regatul Unit să fie cea mai mare din afara României (bineînţeles, cu excepţia românilor din comunităţile istorice).
De menţionat încă un aspect relevant – comunitatea românească din UK este a doua cea mai mare comunitate europeană de aici (imediat după cea poloneză). De altfel, limba română este a treia cea mai vorbită limbă din Anglia şi Ţara Galilor, potrivit rezultatelor Recensământului din 2021. Nu este de mirare, având în vedere că Londra este capitala cu cei mai mulţi români, după Bucureşti şi Chişinău.
În ceea ce priveşte structura comunităţii româneşti din Regatul Unit din punct de vedere al categoriilor profesionale, avem foarte mulţi cetăţeni români care lucrează în domeniile servicii administrative, comerţ, HORECA, agricultură, construcţii, educaţie, sistemul public de sănătate şi îngrijire, precum şi în domenii precum finanţe şi IT.
Parohiile pot contribui la o informare mai bună
Basilica.ro: Care sunt cele mai frecvente probleme cu care românii se adresează Ambasadei şi consulatelor României din Marea Britanie?
Există o multitudine de aspecte importante şi concrete care vizează cetăţenii români aflaţi în Regatul Unit, cele mai multe fiind de competenţa celor trei consulate generale ale României – de la Londra, Manchester şi Edinburgh.
Având în vedere mărimea impresionantă a comunităţii, cetăţenii români se adresează în număr mare consulatelor pentru servicii consulare (documente de călătorie, acte de stare civilă, acte notariale) şi asistenţă consulară, iar această muncă este substanţială.
De exemplu, pe parcursul anului 2022, echipa Consulatului General al României la Londra (tocmai pentru a veni şi mai mult în întâmpinarea nevoilor de documente şi asistenţă consulară ale românilor, secţia consulară a Ambasadei a fost transformată într-un consulat general, o misiune per se) a prestat un număr de 104.853 servicii consulare, continuând să rămână pe primul loc în topul oficiilor consulare ale României din toată lumea în ceea ce priveşte numărul de servicii şi complexitatea activităţilor desfăşurate.
De asemenea, creşte numărul românilor activi în instituţiile statului britanic şi al celor aleşi în autorităţile locale.
Revenind la provocări, printre acestea se numără şi modificarea semnificativă a condiţiilor de intrare şi şedere post-Brexit pentru cetăţenii europeni (deci şi români). Din păcate, mulţi români continuă să vină să lucreze în Regatul Unit după data de 1 ianuarie 2021 fără a deţine viză de muncă, aşa cum prevede noul sistem de imigraţie – motiv pentru care fie sunt opriţi la frontiera britanică pentru verificări suplimentare, fie au ulterior probleme, atunci când sunt identificaţi.
Consulatele noastre asistă, în limita competenţelor, cetăţenii români cărora le este refuzată intrarea în Regatul Unit, pe fondul noilor reglementări în materie de imigrare, dar încercăm să diseminăm cât mai multe informaţii referitoare la noile condiţii, astfel încât să fie evitate astfel de situaţii.
Este necesară însă o informare corectă şi extinsă şi în România, iar aici un rol important ar putea să îl aibă autorităţile locale şi parohiile.
Un alt aspect aflat în zona de competenţă a consulatelor vizează acordarea asistenţei consulare cetăţenilor români aflaţi în dificultate pe teritoriul UK – minori aflaţi în plasament, persoane arestate, aflate în centrele de imigrare, spitalizate, fără adăpost, repatriate medical, oprite la frontieră, lipsa documentelor necesare (spre exemplu mulţi nu ştiu că în UK se poate intra acum doar cu paşaportul, nu şi cu cartea de identitate).
Anul trecut, Ambasadoarea Laura Popescu a participat la reuniunea preoţilor ortodocşi din Marea Britanie. Sursa foto: Ambasada României în Regatul Unit
De asemenea, avem multe solicitări privind condiţiile de acces pe piaţa britanică a muncii, procedura de obţinere a vizei de muncă, drepturile la locul de muncă, condiţiile de acordare a unor prestaţii sociale (pensii, prestaţii familiale, dizabilitate).
Totodată, sunt lucrători români care sesizează încălcarea drepturilor de muncă (neplata salariului, concedierea nelegală, neacordarea concediului, nerespectarea normelor privind timpul de muncă) şi doresc să ştie cum pot anunţa autorităţile britanice cu competenţe în inspecţia muncii.
Nu în ultimul rând, pot apărea şi sesizări legate de exploatarea prin muncă, iar aceste situaţii sunt gestionate de ataşaţii noştri de muncă şi de la consulate, în colaborare cu instituţiile britanice competente şi, după caz, române.
Din păcate, multe dintre problemele de mai sus sunt generate de lipsa de informare corectă a cetăţenilor români. Pe de o parte sunt cei care pur şi simplu nu sunt informaţi, pe de altă parte sunt cei care cad în capcana dezinformării.
Există persoane rău intenţionate care induc în eroare conaţionali, spre exemplu în ceea ce priveşte obţinerea statutului de rezidenţă EUSS sau accesul pe piaţa muncii din UK. Este extrem de important ca publicul să se informeze din surse oficiale.
Româna va putea fi predată în şcolile britanice
Basilica.ro: Ce face statul român pentru a le oferi sprijin în această ţară în contextul ieşirii ei din UE şi ce nevoi ar mai fi de acoperit?
Brexit a adus multe schimbări, trebuie să acţionăm într-o altă paradigmă, să facem faţă unor noi provocări în ceea ce priveşte libertatea de mişcare, accesul pe piaţa muncii, schimbarea legislaţiei în multiple domenii etc.
În luna martie a acestui an, România şi Regatul Unit au relansat Parteneriatul Strategic inaugurat acum 20 de ani, tocmai pentru a îl ajusta la noile evoluţii generate de ieşirea UK din Uniunea Europeană, precum şi la evoluţiile curente din domeniul securităţii la nivel euroatlantic.
Printre domeniile prioritare de cooperare se află şi legăturile inter-umane, cu o serie de linii de acţiune relevante pentru comunitatea românească din UK, fiind un puternic semnal de angajament.
Pe lângă sprijinul direct menţionat în răspunsul la întrebarea anterioară, Ambasada şi cele trei consulate generale menţin relaţii foarte bune cu autorităţile britanice, pe toate palierele de lucru, pentru promovarea şi protejarea drepturilor cetăţenilor români în Regatul Unit.
De altfel, în toate discuţiile pe care le port cu oficiali britanici, aduc mereu în atenţie tema comunităţii româneşti de aici.
Spre exemplu, ne bucură abordarea pozitivă din partea reprezentanţilor Ministerului britanic de Externe şi a celui de Interne şi dorinţa reală de cooperare pentru a reduce la minimum efectele colaterale ale noii politici de imigraţie a UK.
Diplomaţii Ambasadei şi ai consulatelor participă regulat la reuniuni de lucru şi discuţii bilaterale pe teme ce vizează evoluţiile post-Brexit, având ca obiectiv monitorizarea respectării drepturilor cetăţenilor UE şi implementării corecte a Acordului de Retragere.
În ceea ce priveşte protecţia drepturilor lucrătorilor români din acest stat, cei doi ataşaţi pe probleme de muncă şi sociale din cadrul Ambasadei, reprezentanţi ai Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale din România, oferă servicii de informare şi consiliere românilor care se confruntă cu probleme la locul de muncă, care au nevoie de informaţii despre soluţionarea litigiilor de muncă sau despre accesul la prestaţii de securitate socială, spre exemplu pensii.
Ambasadoarea Laura Popescu la hramul Parohiei Româneşti din Bristol. Sursa foto: Ambasada României în Regatul Unit
De asemenea, colegele noastre cooperează strâns atât cu autorităţile române şi britanice, precum şi cu organizaţii neguvernamentale şi asociaţii româneşti care sprijină cetăţenii români, în special pe cei vulnerabili, fiind dezvoltate inclusiv proiecte comune cu scopul creşterii nivelului de informare privind drepturile lucrătorilor şi prevenirea exploatării prin muncă.
Dată fiind comunitatea mare de români din Regatul Unit, în prezent se lucrează la extinderea reţelei consulare. Este o procedură complexă, dar sperăm ca în curând să putem inaugura Consulatul General al României la Birmingham şi un oficiu consular la Belfast.
De notat şi eforturile Departamentului pentru Românii de Pretutindeni care dau posibilitatea mediului asociativ românesc din UK să acceseze fonduri pentru finanţarea de proiecte de interes pentru comunitate, esenţiale pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase. Au fost implementate mai multe astfel de proiecte şi sperăm să vedem şi pe viitor cât mai multe acţiuni în acest sens.
Vorbind de identitate lingvistică, ne bucurăm că există numeroase cursuri de limba română pentru copii organizate de către comunitate şi de biserici. De curând s-a decis reluarea cursurilor de limbă, cultură şi civilizaţie românească (LCCR) derulate de Institutul Limbii Române, aflat în subordinea Ministerului Educaţiei din România.
Astfel, limba română va putea fi predată de profesori români în şcoli din Regatul Unit care şi-au manifestat interesul în acest sens. Este un pas foarte important pentru menţinerea identităţii româneşti şi a legăturii cu ţara.
Românii au o contribuţie substanţială la societatea britanică
Basilica.ro: Ce ne puteţi spune despre integrarea românilor pe piaţa britanică a muncii?
Comunitatea românească din Marea Britanie, deşi de migraţie relativ recentă, este una bine integrată din punct de vedere socio-economic, cu o contribuţie substanţială la economia şi dezvoltarea societăţii britanice şi a relaţiei bilaterale.
Românii se adaptează repede, se bucură de aprecierea angajatorilor şi se evidenţiază prin etica muncii, seriozitate şi profesionalism. Până acum am auzit doar cuvinte de laudă la adresa angajaţilor români.
O dovadă suplimentară a integrării este şi faptul că avem deja mai mulţi români care, în urma alegerilor locale din ultimii trei ani, au obţinut mandate în cadrul consiliilor locale din diverse regiuni ale UK.
Încrederea care le-a fost acordată este o dovadă a acestei capacităţi de integrare şi, totodată, a puterii de a schimba lucruri prin ambiţie şi implicare.
Primirea Majestăţii Sale Regele Charles al III-lea la Palatul Cotroceni în data de 2 Iunie 2023. Prima vizită externă a suveranului a fost în România. Foto: Administraţia Prezidenţială
Ca peste tot, există şi percepţii distorsionate, create de generalizări ale unor cazuri punctuale. Din păcate, în anumite perioade, „narativul anti-est-europeni” a fost preeminent, tributar unor abordări politice viciate şi anumitor stereotipuri.
Din fericire, situaţia s-a schimbat, iar contribuţia comunităţii româneşti este recunoscută. Îmi amintesc că în perioada pandemiei au existat câteva articole în presa britanică în care era apreciat rolul decisiv jucat de lucrătorii români în domenii esenţiale.
Din păcate, trebuie să realizăm că există şi persoane care fie au intenţii mai puţin legitime, fie cad în capcana celor cu intenţii mai puţin legitime. Exploatarea prin muncă şi traficul de fiinţe umane rămân un flagel de combătut şi sunt depuse eforturi semnificative şi pe acest palier, unde colaborarea cu autorităţile britanice este, de asemenea, foarte bună.
Lectorat de limbă română la Oxford – urmează Cambridge
Basilica.ro: Continuă studenţii români să vină la studii în Marea Britanie?
Ieşirea Regatului Unit din Uniunea Europeană a restrâns, din păcate, accesul studenţilor români la universităţi din Marea Britanie, fapt regretat inclusiv de universităţi, pentru că studenţii români erau extrem de apreciaţi în timpul facultăţii şi foarte căutaţi de companiile de recrutare după încheierea studiilor.
În acest moment există cca 8.000 de studenţi din România, dar numărul deja a scăzut semnificativ pentru că taxele universitare se situează între 16.500 şi 38.500 lire sterline pe an, la care se adaugă costurile de cazare şi întreţinere. Conform datelor oficiale, în anul universitar 2021-2022 numărul studenţilor români nou înscrişi la universităţi din UK a scăzut cu 83% faţă de anul universitar precedent.
Apropos de mediul universitar, aş dori să precizez şi faptul că limba română continuă să fie de interes pentru studenţii străini. De curând am celebrat zece ani de la crearea Lectoratului de limbă română din cadrul Universităţii Oxford şi facem demersuri pentru înfiinţarea unui lectorat similar la Universitatea din Cambridge.
Credinţa este o ancoră care ne dă echilibru
Basilica.ro: Cât de importantă este credinţa strămoşească pentru comunitatea românilor din Marea Britanie?
Departe de casă, mulţi dintre românii din diaspora caută punţi de legătură cu acasă, proximitatea tradiţiilor, iar ataşamentul faţă de valorile creştine este una dintre aceste punţi.
Credinţa este o rădăcină pe care o purtăm în inimă oriunde ne-am afla în lume, o ancoră care ne dă echilibru indiferent de furtună, un modulator care ajustează permanent şi organic relaţia spirituală cu ţara.
O dovadă că românii din Marea Britanie confirmă această raportare la credinţă este şi creşterea continuă a numărului de biserici româneşti de toate confesiunile şi participarea numeroasă la serviciul divin.
Spre exemplu, recent (30 iulie), am participat la inaugurarea parohiei ortodoxe româneşti din Swansea (Ţara Galilor), unde am fost onoraţi şi de reprezentanţii pentru zona West Glamorgan ai Majestăţii Sale Regele Charles al III-lea – ne bucură şi ne simţim binecuvântaţi de afecţiunea specială şi constantă a Majestăţii Sale şi de faptul că a ales România pentru prima vizită după încoronare.
Parteneriat cu Biserica în beneficiul românilor
Basilica.ro: Cum contribuie Biserica Ortodoxă Română la coagularea comunităţilor din Marea Britanie şi la păstrarea şi promovarea identităţii româneşti? Aţi avut cazuri concrete de colaborare cu Biserica Ortodoxă Română în diverse proiecte?
Consider că Biserica Ortodoxă Română are un rol semnificativ pentru românii din străinătate, fiind un factor de coagulare a comunităţii şi care, alături de celelalte culte religioase, catalizează menţinerea profilului identitar şi spiritual al românilor din străinătate.
Cred că putem vorbi de o valenţă terapeutică suplimentară a Bisericii pentru românii aflaţi departe de casă.
Dincolo de dimensiunea esenţial spirituală, bisericile au o puternică latură comunitară, devenind adevărate hub-uri sociale, identitare şi culturale pentru românii care trăiesc în străinătate.
Mulţi dintre cei cu care am avut ocazia să intru în dialog în numeroasele parohii la care am reuşit să ajung până acum mi-au spus că vin la biserică pentru că doresc să participe la slujbe, dar şi pentru a socializa cu alţi români.
De asemenea, copiii găsesc un spaţiu primitor, unde pot participa la cursuri de limba română şi diferite activităţi culturale organizate de către parohii.
Biserica este o instituţie divino-umană, dar are şi implicit instrumentele de a fi cea mai mare organizaţie neguvernamentală, inclusiv pentru faptul că are cea mai extinsă interacţiune cu cetăţenii.
Munca întregului cler este realmente admirabilă, mai ales având în vedere că în spate se află multe sacrificii şi greutăţi. Am toată admiraţia şi respectul pentru eforturile de zidire şi de sprijinire a comunităţii depuse de preoţii români de aici, cu atât mai mult cu cât, în paralel, lucrează ca să-şi întreţină familiile.
Ambasada are o colaborare foarte bună cu Biserica Ortodoxă Română şi cu parohiile din Regatul Unit, precum şi cu Mitropolia Ortodoxă Română a Europei Occidentale şi Meridionale – am avut mai multe întâlniri cu Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Iosif, care se află des în mijlocul credincioşilor români din Marea Britanie.
Cea mai nouă parohie ortodoxă română din Marea Britanie a fost inaugurată la Swansea în 30 iulie 2023. Foto: Ambasada României în Regatul Unit
Am organizat întâlniri cu preoţii ortodocşi din Regat, precum şi cu reprezentanţii altor culte religioase. Ne bucură deschiderea preoţilor de aici în sprijinirea eforturilor de informare a cetăţenilor români.
Am reuşit să clădim un parteneriat în beneficiul românilor – spre exemplu, colegele noastre ataşate pe probleme de muncă şi sociale se deplasează frecvent la bisericile româneşti din Regatul Unit pentru a oferi, după încheierea slujbei religioase, informaţii celor interesaţi pe teme de muncă şi sociale.
Totodată, am găsit deschidere din partea preoţilor şi pentru susţinerea în demersurile de combatere a traficului de fiinţe umane.
Având în vedere dimensiunea comunităţii şi numărul foarte mare de parohii româneşti ortodoxe din Regatul Unit, numirea unui superior al BOR în UK, care să se afle permanent pe plan local, ar fi o evoluţie naturală.
Am discutat în acest sens de mai multe ori cu Preafericitul Părinte Patriarh Daniel şi cu Înaltpreasfinţitul Părinte Iosif şi m-a bucurat deschiderea manifestată în acest sens.
Românii din diaspora, un atu pentru România
Basilica.ro: Ce mesaj aveţi pentru diaspora românească din Marea Britanie?
Principalul mesaj pentru românii din Regatul Unit este îndemnul la unitate. Fiecare român de aici este un vector de imagine al României şi al românilor, iar imaginea de ansamblu a comunităţii depinde de contribuţia fiecăruia.
Totodată, ne-am bucura dacă măcar o parte din această diasporă extraordinară, care a valorificat oportunităţile din Regat, care şi-a exersat reflexele de a se afirma într-un mediu multicultural şi plin de provocări, ar alege să revină acasă şi să contribuie la dezvoltarea economiei şi a societăţii româneşti.
Însă, indiferent care va fi traiectoria fiecăruia dintre românii din UK, aceştia vor rămâne un liant extrem de valoros care contribuie la consolidarea relaţiei româno-britanice.
Carte de vizită
Excelenţa Sa Laura Popescu este ambasadorul României în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord din 4 martie 2021. Diplomat de carieră (din 2004), are gradul diplomatic de ministru plenipotenţiar.
Înainte de sosirea la Londra, a fost directorul Direcţiei Europa Occidentală şi Europa Centrală din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al României (2016-2019), direcţie la care anterior ocupase funcţia de director adjunct (2014-2015).
În perioada martie 2015-septembrie 2016, a fost consilier în Departamentul Politică Externă din cadrul Administraţiei Prezidenţiale a României. Anterior şi-a desfăşurat activitatea şi la Ambasada României la Berlin (2009-2014), unde a fost prim-colaborator şi şeful Secţiei Politice.
A fost decorată de Preşedintele României cu Medalia „Meritul Diplomatic”, clasa I, la 12 aprilie 2007 şi cu Ordinul „Meritul Diplomatic” în grad de Cavaler, la 30 iulie 2020.
Laura Popescu deţine un doctorat în Filologie, la Universitatea din Bucureşti, şi un masterat în Antropologie şi Etnologie. A studiat la Academia Diplomatică din Bucureşti şi la Academia Diplomatică din Berlin. Vorbeşte fluent limba engleză, limba franceză şi limba germană.
Este căsătorită şi are un copil.

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 319, Ultimul acces: 2026-10-23 19:19:39