300 de ani de existenţă a parohiei romano-catolice Bocşa Montană

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

300 de ani de existenţă a parohiei romano-catolice Bocşa Montană

[2023-07-23]

foto: Gerhardus.ro
22.07.2023, Timişoara (Catholica) - Situat pe cursul râului Bârzava, într-o zonă muntoasă, nucleul din care s-a format actualul oraş Bocşa a fost locuit încă din antichitate. Cursul istoriei a făcut ca întemeietorii actualei comunităţi romano-catolice din acest oraş să sosească pe aceste meleaguri încă la începutul secolului al XVIII-lea, ei fiind familii de colonişti germani din provinciile Austriei, dar şi din Boemia şi Moravia. Oameni credincioşi fiind, nu cu mult după aşezarea la casele lor, în anul 1723 au întemeiat şi parohia romano-catolică. Conform şematismului diecezan, ediţiile publicate în anii 1900 şi 1948, prima biserică a comunităţii a fost construită tot în 1723, adică acum 300 de ani. Ea a fost dedicată Sfântului Florian, ulterior ea fiind sfinţită cu prilejul sărbătorii Neprihănită Zămislire a Sfintei Fecioare Maria. Această primă biserică a fost grav avariată în timpul năvălirii turcilor în 1738, astfel că parohia a fost reorganizată în 1747, iar biserica a fost reparată şi reconstruită de mai multe ori, printre altele în 1747, 1768 şi 1800. Din jurnalul călugărilor iezuiţi din Timişoara reiese că în anul 1727 (probabil deja din 1723) Philipp Johann Bettendorf Valentiniani era preot paroh în Bocşa.
Cu ocazia tricentenarului, sâmbătă, 22 iulie a.c., începând cu ora 10.00, Excelenţa Sa Iosif Csaba Pál, Episcop diecezan, a celebrat o Sf. Liturghie în biserica parohială din Bocşa. Au concelebrat: pr. Nicolae Tutaş, protopop greco-catolic de Reşiţa, pr. Cristinel Balan, paroh de Lovrin, pr. Augustin Bărbuţ OC, paroh de Oraviţa, pr. Francisc Lisi, diacon în parohia Lugoj. La începutul Sfintei Liturghii, Episcopul diecezan, confraţii în preoţie, primarul Patriciu Mirel Pascu, viceprimarul Perian Sorin, consilierii, Erwin Josef Ţigla, preşedintele Forumului German din Banatul Montan, invitaţii din Graz, Austria şi toţi cei prezenţi au fost salutaţi de către pr. Emil Alin Irimiciuc, parohul acestei comunităţi. „Este un moment de recunoştinţă. Timp de trei sute de ani câte au putut să se întâmple, şi totuşi comunitatea a rezistat, este prezentă, iar Dumnezeu este prezent în mijlocul comunităţii şi îi mulţumim pentru aceasta. Pentru El nu este important cât de mare este comunitatea. Pentru El fiecare om este o valoare absolută. Comunitatea din Bocşa, acest popor a lui Dumnezeu a reuşit să trăiască în credinţă toţi aceşti 300 de ani”, a menţionat în cuvântul său introductiv Episcopul diecezan.
În omilia sa rostită în limbile germană, maghiară şi română, Păstorul Diecezei de Timişoara a spus: „Trei sute de ani în viaţa unei comunităţi… prin câte au trecut oamenii, prin bine şi prin rău, şi la fel a trecut şi această comunitate! Câte haruri au fost transmise şi în acest lăcaş de cult! Acum suntem aici, ca să îi mulţumim Bunului Dumnezeu pentru aceşti trei sute de ani, pentru tot ceea ce a fost frumos, pentru tot, ceea ce a reprezentat viaţă. În Evanghelia citită mai înainte s-au evidenţiat două lucruri: unul este faptul, că drojdia rea trebuie eliminată, iar celălalt este faptul că neghina trebuie să rămână până la seceriş împreună cu grâul cel bun. Drojdia în general înseamnă învăţătură, idei, gândire, mod de a gândi, care fermentează, modelează viaţa omului. Şi dacă este o învăţătură greşită, o idee rea, ea trebuie îndreptată. Şi părinţii trebuie să aibă mare grijă în educaţia copiilor, pentru că există şi multe influenţe rele. Pe de altă parte, când am venit la Dumnezeu cu păcatele noastre, El nu ne-a respins, ne-a primit cu milă, cu iertare, ne-a dat o nouă şansă, ori de câte ori am venit la El. El ne-a învăţat să iertăm, ori de câte ori este nevoie. Grâul cel bun este împreună cu neghina şi în biserică, şi în comunităţile noastre. Este foarte uşor să îi judecăm şi să eliminăm anumiţi oameni, adică să scoatem neghina. Numai că prin aceasta putem scoate şi grâul cel bun, ceea ce poate în acel moment încă nu se vede.”
La sfârşitul Sf. Liturghii, pr. Emil Alin Irimiciuc a mulţumit comunităţii, tuturor celor care s-au implicat şi au contribuit la organizarea acestui jubileu. După cum a menţionat părintele paroh, sunt mulţi care nu mai aparţin acestei comunităţi, au plecat din Bocşa, dar aici au fost botezaţi, aici au primit în dar credinţa. Totodată cuvinte de mulţumire a adresat parohul şi membrilor Forumului Democrat German din Reşiţa, dar şi din Bocşa, precum şi membrilor Asociaţiei Vincenţienilor din Graz, Austria, partener al vincenţienilor din Bocşa, cu sprijinul colegilor austrieci reuşind să organizeze tabere pentru copii şi multe acţiuni caritative. În continuare, Erwin Josef Ţigla a făcut o scurtă prezentare istorică a localităţii şi a comunităţii romano-catolice din Bocşa: „Este una dintre cele mai vechi parohii şi biserici existente din Dieceza de Timişoara, este o parohie vie prin oamenii care sunt angrenaţi în a-l sluji pe Bunul Păstor, aici sau în celelalte filiale ale parohiei”, a subliniat el, amintind şi faptul că jubileul de 300 de ani a fost marcat şi prin lansarea unui plic filatelic ocazional, respectiv o ştampilă filatelică ocazională. „Întreaga corespondenţă care a plecat ieri din Bocşa, poartă această ştampilă”, a spus Ţigla.
În cuvântarea sa, primarul Patriciu Mirel Pascu, a transmis şi salutul Preasfinţitului Lucian Mic, Episcop ortodox al Caransebeşului, şi în numele primăriei i-a înmânat pr. Irimiciuc o plachetă – distincţie aniversară. Festivitatea s-a încheiat cu o prezentare de carte. Volumul, intitulat „Biserica romano-catolică Bocşa Montană la tricentenar 1723-2023”, a fost redactat şi editat de profesorul Mihai Vişan şi de bibliotecara Gabriela Şerban, care, împreună cu pr. Irimiciuc şi cu primarul au participat şi la prezentarea acestuia. Cadrul muzical al Sfintei Liturghii a fost asigurat de corul parohial. Oaspeţii au primit în dar câte o pictură realizată de artistul plastic local Nik Potocean, reprezentând exteriorul, dar şi altarul bisericii din Bocşa. Sfânta Liturghie a fost transmisă online atât pe pagina de Facebook a parohiei, cât şi pe cea a Episcopiei, fiind proiectată şi pe un ecran în piaţeta din faţa bisericii. Programul cultural a continuat după Sf. Liturghie în faţa bisericii, constând din dansuri pregătite de ansamblul Enzian al Forumului Democrat al Germanilor din Banatul Montan/Reşiţa, grupele de adulţi şi de copii, conduse de Marianne şi Nelu Florea. A cântat fanfara din Anina-Steierdorf condusă de Miti Omescu. (Biroul de presă al Episcopiei de Timişoara)

Sursa: www.Catholica.ro

Contor Accesări: 379, Ultimul acces: 2026-10-18 02:15:20

Timp total: 0.04s...

[]:1