Patriarhul Daniel: Sfântul Proroc Ilie a prefigurat lucrări viitoare ale Mântuitorului Hristos[2023-07-20]de Alexandru Boboc„Sfântul Proroc Ilie nu a scris nicio carte şi totuşi el este numit ‹temeiul prorocilor›, adică un proroc de bază, demn de iubit şi admirat. El a rămas prin faptele şi minunile sale un arătător care a prefigurat lucrări viitoare ale Domnului nostru Iisus Hristos”, a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în predica rostită de Sărbătoarea Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul. Patriarhul României a oficiat joi Sfânta Liturghie la Catedrala patriarhală unde împreună cu un sobor de arhierei l-a hirotonit pe Arhimandritul Paisie Teodorescu în demnitatea de Episcop vicar patriarhal. În predica rostită la Sfânta Liturghie, Părintele Patriarh a enumerat faptele şi minunile Sfântului Ilie care au prefigurat lucrările viitoare ale Mântuitorului Iisus Hristos. Om al postului, al rugăciunii şi al înfrânării Patriarhul României a explicat că „acest Sfânt al Vechiului Testament are zi de pomenire însemnată având culoare roşie în calendar, fiind unul dintre sfinţii cei mai populari din Vechiul Testament. Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul a trăit în secolul al nouălea înainte de Hristos în timpul Regelui Ahab şi a soţiei sale, Izabela”. Preafericirea Sa a evidenţiat virtuţile de care a dat dovadă Sfântul Ilie: „În primul rând, este un om al postului, al rugăciunii şi al înfrânării, trăind în feciorie toată viaţa. În al doilea rând, a fost un apărător al credinţei adevărate în timpul rătăcirilor idoleşti când poporul evreu a început să se închine la dumnezei străini”. Activitatea Sfântului Proroc Ilie a fost determinată de căderea în idolatrie a poporului evreu, la îndemnul regelui lor. Sfântul a fost trimis de Dumnezeu să îl mustre pe rege şi să îl anunţe că pentru „rătăcirea lui va primi pedeapsă de la Dumnezeu încât nu va ploua trei ani şi şase luni”. În timpul secetei, Sfântul Ilie a trăit în Sidon, pe valea râului Chedron, timp în care „el era hrănit cu pâine şi carne de către corbi trimişi de Dumnezeu”. Când pârâul din care bea apă Sfântul Ilie a secat, el a plecat, fiind trimis de Dumnezeu în casa unei văduve din Sarepta Sidonului, care avea un fiu. Cât timp a stat Sfântul Ilie în casa văduvei, atât uleiul, cât şi făina nu s-au terminat, deşi era foamete mare. Când fiul văduvei a murit, Sfântul Ilie l-a înviat, dăruindu-l mamei sale. La finalul celor trei ani şi şase luni, Dumnezeu cel adevărat a fost deosebit de idolii la care se închina poporul ales prin jertfa Sfântului Ilie. Pe muntele Carmel, preoţii idolilor „s-au rugat până seara să coboare foc din cer care să mistuie jertfa, dar nu s-a pogorât”. „Când s-a rugat Ilie Dumnezeului adevărat, focul a venit asupra jertfei şi a ars carnea, lemnele şi chiar şi pietrele din care a fost zidit altarul de jertfă. Atunci tot poporul a văzut că adevăratul dumnezeu este Dumnezeul lui Ilie”, a spus Patriarhul României. Prefigurator al lucrării Mântuitorului Iisus Hristos Preafericitul Părinte Patriarh a explicat că „în tradiţia iconografică bizantină corbul care îi aduce hrană poartă în plisc sau în cioc, o prescură, ceea ce semnifică faptul că el prefigura Taina Sfintei Euharistii pe care Mântuitorul o va institui pentru a fi hrană celor care păstrează dreapta credinţă şi Îl mărturisesc pe El în vremuri dificile în lume”. Înainte de a fi ridicat la cer, Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul trece prin râul Iordan ceea ce „prefigurează Taina Botezului lui Hristos în Iordan, prin care noi trecem de la viaţa pământească la viaţa cerească”. „Faptul că el a fost ridicat la cer într-un car de foc tras de mai mulţi cai prefigurează Înălţarea la cer a Mântuitorului Iisus Hristos. Învierea fiului văduvei din Sarepta Sidonului era o prefigurare a fiului văduvei din Nain pe care a săvârşit-o Mântuitorul Iisus Hristos”. O altă minune care a prefigurat activitatea Mântuitorului Iisus Hristos este pogorârea focului peste jertfă. Această minune „prefigura Pogorârea Duhului Sfânt peste ucenici la Cincizecime, dar şi Pogorârea Duhului Sfânt peste darurile euharistice, peste pâine şi vin care devin apoi Trupul şi Sângele lui Hristos”. „Acesta nu face prorocii scrise, ci prin faptele pe care le săvârşeşte prefigurează lucrări viitoare ale Mântuitorului Iisus Hristos”. Sfântul Ilie în tradiţia poporului român „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul este cinstit în popor ca aducător de ploaie în vreme de secetă şi mustrător al celor care se îndepărtează de la dreapta credinţă. El ne arată că atunci când oamenii de îndepărtează de Dumnezeu Creatorul, creaţia sau natura înconjurătoare poate deveni ostilă oamenilor. Când oamenii împlinesc voia lui Dumnezeu, atunci El trimite îndurările şi milostivirile Sale, oamenilor”. În tradiţia românească, Sfântul Ilie este considerat ca fiind „ajutătorul celor orfani, văduvelor şi celor săraci care se află în situaţii grele”. La finalul predicii, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a urat tuturor celor care poartă numele Sfântului Ilie, „ani mulţi cu sănătate şi ajutor de la Dumnezeu”. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 427, Ultimul acces: 2026-10-25 03:09:24
|
Timp total: 0.04s...
[]:1