PS Iustin de Ziua Portului Tradiţional: Îmbrăcarea portului popular este moştenire şi datorie sfântă[2023-05-09]de Ştefana Totorcea„Să ne purtăm cu multă demnitate şi mândrie nepăcătoasă portul nostru popular maramureşean care este unic, frumos şi nobil”, a transmis Episcopul Maramureşului şi Sătmarului duminică, de Ziua Naţională a Portului Tradiţional din România. „Costumul popular are un mare grad de sacralitate datorat modului în care se confecţionează, prin muncă şi genialitatea mamelor şi bunicelor. Ele se roagă, doinesc şi cântă în timp ce torc, ţes, brodează şi creează fiecare exemplar în parte.” „Astfel, costumul care rezultă în urma acestui adevărat act artistic este asemănător veşmintelor sfinţite ale slujitorilor Bisericii lui Hristos”, a adăugat ierarhul în mesajul publicat pe pagina de Facebook a eparhiei. „Purtat în duminici şi sărbători la Sfânta Liturghie şi la toate evenimentele importante ale comunităţii, constituie parte a identităţii maramureşeanului, care, înveşmântat în acest costum, devine un om nobil.” „Fiecare zonă etnofolclorică are un specific al său în ceea ce priveşte portul popular, încât reginele şi principesele României erau fericite să îmbrace straiele frumoase şi valoroase ale româncelor”, a amintit Preasfinţitul Părinte Iustin. „Este o datorie tot atât de sfântă păstrarea şi îmbrăcarea portului precum cea a păstrării credinţei ortodoxe strămoşeşti. Ceea ce este credinţa pentru suflet, ca haină a păstrării cu fidelitate a credinţei strămoşeşti, este costumul popular pentru trup, înveşmântându-l şi dăruindu-i unicitate şi nobleţe.” „Să iubim fără măsură, să păstrăm cu sfinţenie şi să promovăm şi să purtăm cu mândrie sfântă portul nostru popular din generaţie în generaţie şi să-l lăsăm moştenire celor ce vin după noi ca o comoară unică şi inestimabilă! Credinţa, limba, portul, neamul şi pământul strămoşesc sunt moştenire sacră şi nu se abandonează, nu se înstrăinează şi nu se vând niciodată!” a încheiat ierarhul. Ziua Naţională a Portului Tradiţional din România a fost instituită prin Legea 102 din 2015 şi este sărbătorită în cea de-a doua duminică a lunii mai. Portul popular românesc datează din secolele IX-X, dar mărturii mult mai numeroase există din secolul al XIV-lea. Cea mai veche reprezentare a portului autentic românesc se găseşte în Cronica Pictată de la Viena din 1358, care descrie bătălia de la Posada între Regele Ungariei, Carol Robert de Anjou, şi voievodul muntean Basarab I, unde este reprezentat portul autentic al bărbaţilor, cu cămăşi lungi, strânse la mijloc cu brâu sau centură, iţari, opinci şi căciuli din bucăţi de piele de oaie pe cap. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 340, Ultimul acces: 2026-10-20 11:23:41
|
Timp total: 0.04s...
[]:1