Papa Francisc: Visez la o Biserică mai pastorală şi mai deschisă

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Papa Francisc: Visez la o Biserică mai pastorală şi mai deschisă

[2023-03-11]

foto: Vatican Media
Există un lucru care l-a făcut pe Papa deosebit de fericit în ultimii ani: „Tot ceea ce ţine de linia pastorală a iertării şi a înţelegerii oamenilor. A da tuturor un loc în Biserică.” Iată ce i-a spus Papa Francisc Elisabettei Piqué, jurnalistă de la cotidianul argentinian La Nación, într-un nou interviu acordat la Casa Santa Marta cu ocazia celei de-a zecea aniversări a alegerii sale, pe 13 martie. Visul său este să deschidă uşi. „Uşi deschise, iată ce îmi doresc cu adevărat. Să deschid uşi şi să merg pe cărări.” Iar Biserica pe care şi-o imaginează pentru următorii ani este o Biserică „mai pastorală, mai dreaptă, mai deschisă”, după liniile trasate de Conciliul Vatican II. „Trebuie să parcurgem această cale. Acum concretizarea acestui lucru este dificilă.”

Interlocutorul a subliniat faptul că Papa Francisc este preocupat în special de „oaia pierdută” şi că această atitudine i-a deranjat pe unii catolici, aşa cum s-a întâmplat cu fratele mai mare din parabola fiului risipitor: „Se întâmplă întotdeauna”, a spus Papa. „Un cuvânt cheie al lui Isus este «toţi». Pentru mine, aceasta este cheia deschiderii pastorale. Toată lumea în interiorul casei. Există un pic de agitaţie, dar toată lumea în interiorul casei.” Bineînţeles, a subliniat el, există rezistenţă şi opoziţie la schimbare. Şi Isus „s-a confruntat cu multă opoziţie”. Dar este necesar să acţionăm în „libertatea Duhului Sfânt” şi să căutăm voia lui Dumnezeu. Pontiful a vorbit şi despre formarea viitorilor preoţi şi a indicat necesitatea unei revizuiri a seminariilor.
În ceea ce priveşte întrebarea referitoare la reforme, Papa Francisc a remarcat că „dicasterele au fost reorganizate, iar însuşi Colegiul Cardinalilor este acum mai liber”. Pe plan economic, i-a adus un omagiu Cardinalului Pell, care l-a ajutat să pună în mişcare reforma economică. „Îi sunt foarte recunoscător”, a spus Pontiful. Acum, a adăugat el, „Secretariatul pentru Economie mă ajută foarte mult în această privinţă. Înainte a fost părintele Guerrero, care în trei ani şi jumătate a sistematizat lucrurile, iar acum este un laic, Maximino Caballero.”
Despre convertirea papalităţii menţionată în documentul său programatic, Evangelii gaudium, aminteşte ceea ce a făcut Papa Paul al VI-lea: „un mare om, un sfânt”; Papa Ioan Paul al II-lea, „marele evanghelizator”; Papa Ioan Paul I, „păstorul apropiat, care a vrut să pună capăt unor lucruri care nu mergeau bine”; şi Papa Benedict, „un om curajos” care s-a distins prin profunzimea magisteriului său. Papa Benedict, a spus el, „a fost primul Papă care a abordat oficial problema abuzurilor sexuale”. „Papa Benedict a fost un mare teolog. A fost un om care nu s-a temut de pericol. Mi-e dor de Papa Benedict pentru că a fost un tovarăş.”
În ceea ce priveşte sinodalitatea, Papa a subliniat că este un proces în curs de desfăşurare. „În urmă cu aproximativ zece ani a existat o reflecţie serioasă şi a fost elaborat un document pe care l-am semnat, împreună cu teologii”. În acest document se spunea: „Acesta este maximul la care am ajuns, acum este nevoie de ceva mai mult”. De exemplu, era acceptat de toţi că femeile nu pot vota. „Aşa că, la Sinodul pentru Amazonia, s-a pus întrebarea: De ce nu pot vota femeile? Sunt ele creştine de mâna a doua?” Întrebat de jurnalistă dacă acum va vota o singură femeie sau toate, Papa a răspuns: „Vor vota toţi cei care participă la Sinod. Invitaţii sau observatorii invitaţi nu vor vota. Oricine participă la un Sinod are dreptul de a vota. Fie că este bărbat sau femeie. Toată lumea, toată lumea. Cuvântul «toată lumea» pentru mine este fundamental.”
Papa Francisc a declarat apoi că nu scrie o nouă enciclică. La întrebarea dacă i s-a cerut să scrie un document pe tema gender, a răspuns negativ. În legătură cu acest subiect, a reiterat că „face întotdeauna o distincţie între munca pastorală cu persoanele de orientare sexuală diferită”, pe de o parte, „şi ideologia de gen”. Sunt două lucruri diferite, a spus el. „Ideologia de gen, în acest moment, este una dintre cele mai periculoase colonizări ideologice. Ea merge dincolo de sfera sexuală. De ce este periculoasă? Pentru că diluează diferenţele, iar bogăţia bărbaţilor şi a femeilor şi a întregii umanităţi este tensiunea diferenţelor. Ea creşte prin tensiunea diferenţelor. Chestiunea de gen diluează diferenţele şi face ca lumea să fie egală, toţi la fel, toţi una. Iar acest lucru este contrar vocaţiei umane.”
Jurnalista a introdus apoi subiectul Ucrainei, întrebându-l pe Papă dacă masacrele care au loc în această ţară pot fi definite drept genocid. „Este cu siguranţă un cuvânt tehnic, genocid”, a răspuns Papa Francisc. „Dar este evident că atunci când sunt bombardate şcoli, spitale, adăposturi, impresia nu este atât de mult aceea de a ocupa un loc, ci de a distruge…. Nu ştiu dacă acesta este genocid sau nu, trebuie studiat, trebuie să fie bine definit de oameni, dar cu siguranţă nu este o etică de război cu care suntem obişnuiţi.” A adăugat că Vaticanul acţionează în acest moment prin canale diplomatice, „pentru a vedea dacă se poate obţine ceva”. A precizat apoi că nu există „un plan de pace al Vaticanului”. Există mai degrabă „un serviciu de pace” care avansează discret, cu cei care sunt deschişi la dialog şi în vederea unei reuniuni a reprezentanţilor lumii pe această temă: „Vaticanul lucrează”.
Sfântul Părinte a reiterat apoi: „Sunt dispus să merg la Kiev. Vreau să merg la Kiev. Dar cu condiţia să mă duc la Moscova. Voi merge în ambele locuri sau în nici unul.” Întrebat dacă o călătorie la Moscova este imposibilă, a răspuns: „Nu este imposibil…. Nu spun că este posibil. Nu este imposibil. Sperăm să reuşim… nu există nici o promisiune, nimic. Nu am închis această uşă.” „Dar Putin a închis-o sau nu?”, a întrebat intervievatoarea. Papa a răspuns: „Dar poate că este distras şi o deschide, nu ştiu. Războiul mă doare. Aceasta este ceea ce vreau să spun. Războiul mă doare”.
A fost abordat apoi subiectul unei posibile călătorii în Argentina. Papa a repetat că vrea să meargă în Argentina şi că acest lucru nu s-a întâmplat până acum din cauza unei serii de motive care s-au adunat în timp. „Nu a existat nici un refuz de a merge, totul a fost planificat… s-a întâmplat ca lucrurile să se complice… au fost doi ani de pandemie care ne-au făcut să sărim peste călătoriile care trebuiau făcute… Vreau să merg, sper să merg. Sper că pot să o fac.” Dar, a adăugat el, „salvarea ţării nu va veni din călătoria mea. Voi merge cu plăcere, dar mă voi gândi puţin la lucrurile care trebuie făcute pentru ca ţara să meargă înainte.” La final, răspunzând la o întrebare despre erorile comise în aceşti zece ani de pontificat, Papa a indicat cauza fiecărei erori: nerăbdarea. „Uneori mi se urcă sângele la cap. Atunci îţi pierzi răbdarea, iar când îţi pierzi pacea, aluneci şi faci greşeli. Trebuie să ştii să aştepţi.”

Sursa: www.Catholica.ro

Contor Accesări: 581, Ultimul acces: 2026-10-19 10:30:03

Timp total: 0.04s...

[]:1