Bucuria creştinilor rugători, harnici şi darnici – Sinteza activităţilor Bisericii Ortodoxe Române în anul 2022 (Text integral)

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Bucuria creştinilor rugători, harnici şi darnici – Sinteza activităţilor Bisericii Ortodoxe Române în anul 2022 (Text integral)

[2023-02-08]

de Diac. Iulian Dumitraşcu

În timpul şedinţei anuale a Consiliului Naţional Bisericesc din 07 februarie 2023, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a prezentat raportul-sinteză privind activităţile din Patriarhia Română în 2022 intitulat „Bucuria creştinilor rugători, harnici şi darnici”.
Bucuria creştinilor rugători, harnici şi darnici – Sinteza activităţilor Bisericii Ortodoxe Române în anul 2022
Activitatea internă şi externă a Bisericii Ortodoxe Române în anul 2022, proclamat în Patriarhia Română drept Anul omagial al rugăciunii în viaţa Bisericii şi a creştinului şi Anul comemorativ al Sfinţilor isihaşti Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama şi Paisie de la Neamţ, este sintetizată şi prezentată din punct de vedere pastoral-liturgic şi administrativ, cultural-misionar şi social-filantropic.
I. ACTIVITATEA PASTORAL–LITURGICĂ ŞI ADMINISTRATIVĂ
Activitatea administrativ-bisericească, sacramental-liturgică, pastoral-misionară şi cultural-educaţională desfăşurată de către toţi ierarhii, membri ai Sfântului Sinod, a însumat, în anul 2022: 6.128 Sfinte Liturghii; 5.068 Sfinte Taine, dintre care 759 hirotonii de preoţi şi diaconi pentru parohii şi mănăstiri; 255 sfinţiri de biserici noi şi 290 resfinţiri de biserici restaurate; 5.698 ierurgii şi slujiri misionare; 159 sfinţiri şi inaugurări de aşezăminte eclesiale noi şi 41 resfinţiri de aşezăminte eclesiale restaurate sau reparate; 9.163 vizite pastorale în parohii/filii, mănăstiri/schituri, şcoli teologice, aşezăminte sociale şi medicale; 591 prezidări conferinţe preoţeşti pastoral-misionare şi administrative; 68 prezidări de sinaxe monahale eparhiale şi mitropolitane; 534 vizite canonice efectuate de Patriarhul României şi de ceilalţi membri ai Sfântului Sinod; 573 participări şi susţineri de comunicări la conferinţe, simpozioane, seminarii (în ţară – 485 şi în străinătate – 88); 25.057 primiri oficiale şi audienţe acordate, precum şi 8.234 zile activitate de teren desfăşurată de către membrii Sfântului Sinod.
Dintre evenimentele importante din viaţa Bisericii Ortodoxe Române, în anul 2022, din punct de vedere pastoral-liturgic, amintim:
concretizarea, la nivelul fiecărei eparhii şi al instituţiilor componente, inclusiv al celor de învăţământ teologic, a celor două teme, omagială şi comemorativă, amintite mai sus, prin diverse manifestări religioase, culturale, ştiinţifice, educative şi pastoral-misionare;
sărbătorirea a 163 de ani de la Unirea Principatelor Ţara Românească şi Moldova, la Patriarhia Română (luni, 24 ianuarie 2022);
proclamarea canonizării Sfintei Cuvioase Teofana Basarab, prima monahie de origine română cunoscută după nume, în ziua hramului istoric al Catedralei Patriarhale (sâmbătă, 21 mai 2022);
alegerea de către Sfântul Sinod, în data de 5 iulie 2022, a Preasfinţitului Părinte Ieronim în demnitatea de Episcop al Daciei Felix;
lansarea volumului „Holding fast to the Mystery of the Faith. Festschrift for Patriarch Daniel of the Romanian Orthodox Church”, realizat sub coordonarea PC. Pr. Conf. Sorin Şelaru şi a Dlui. Prof. Daniel Munteanu şi dedicat aniversării a 70 de ani de viaţă ai Preafericitului Părinte Patriarh Daniel (Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei, joi, 29 septembrie 2022);
lansarea albumului „Slujind unitatea Duhului întru legătura păcii. 15 ani de patriarhat ai Preafericitului Părinte Daniel al României”, publicat la Editura BASILICA a Patriarhiei Române, cu prilejul aniversării a 15 ani de slujire a Preafericitului Părinte Daniel în demnitatea de Patriarh al României (Sala „Europa Christiana” a Palatului Patriarhiei, vineri, 30 septembrie 2022);
efectuarea unei vizite canonice în Arhiepiscopia Alba Iuliei de către Patriarhul României unde a participat la evenimentele dedicate celebrării Centenarului Încoronării Suveranilor României Mari, Regele Ferdinand şi Regina Maria. Cu acest prilej, a săvârşit slujba de Te Deum pe scena special amenajată în faţa Catedralei Reîntregirii şi Încoronării din Alba Iulia şi a participat la ceremonia de dezvelire a plăcii aniversare, aşezată pe peretele vestic al clopotniţei Catedralei din Alba Iulia (14-15 octombrie 2022);
aducerea moaştelor Sfântului Ierarh Grigorie Palama şi a icoanei cu Sfinţii familiei sale, din Mitropolia de Veria (Grecia), la sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor (Catedrala Patriarhală, 22-28 octombrie 2022);
semnarea Protocolului de cooperare între Patriarhia Română şi Ministerul Sănătăţii, privind desfăşurarea activităţilor de asistenţă religioasă creştin-ortodoxă în unităţile sanitare subordonate Ministerului Sănătăţii (Reşedinţa Patriarhală, marţi, 25 octombrie 2022).
Dintre hotărârile adoptate de Sfântul Sinod în sprijinul activităţii pastoral-liturgice, amintim:
canonizarea Cuvioasei Teofana Basarab, cu zi de pomenire 28 octombrie;
canonizarea Ierarhului Martir Neofit Cretanul, Mitropolitul Ţării Româneşti şi înscrierea lui în calendarul Bisericii Ortodoxe Române, cu zi de pomenire 16 iunie;
înscrierea în calendarul Bisericii Ortodoxe Române a sărbătorii Aducerea Moaştelor Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou la Bucureşti, cu zi de pomenire 13 iulie, începând cu anul 2024;
aprobarea textului Rugăciunii pentru pace şi a introducerii acestuia în Liturghier, Molitfelnic şi în Cărţile de rugăciune;
aprobarea şi începerea proiectului editorial intitulat Sinaxarul Sinodal al Bisericii Ortodoxe Române, care va cuprinde 12 volume cu numele tuturor Sfinţilor din fiecare zi, cinstiţi în Biserica Ortodoxă Română;
înscrierea în Sinaxarul Sinodal al Bisericii Ortodoxe Române a celor şase sfinţi din familia Sfântului Ierarh Grigorie Palama, canonizaţi de Patriarhia Ecumenică în anul 2009, cu zi de pomenire 14 noiembrie;
aprobarea unor recomandări cu privire la săvârşirea slujbelor pentru eroi de către clerici şi depunerea coroanelor de flori de către civili şi militari;
înfiinţarea unui nou program de studii universitare de licenţă, cu specializarea Comunicare audio-vizuală Multimedia, domeniul Cinematografie şi media, în cadrul Facultăţii de Teologie Ortodoxă a Universităţii „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, începând cu anul universitar 2023-2024;
înfiinţarea, la Chişinău, a unei extensii a Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din cadrul Universităţii „Alexandru I. Cuza”, Iaşi;
înfiinţarea Centrului de formare cultural-teologică şi catehetică „Sfântul Maxim Mărturisitorul”, în cadrul Episcopiei Ortodoxe Române a Canadei;
aprobarea încheierii unui acord de cooperare academică între Facultatea de Teologie Ortodoxă „Episcop Dr. Vasile Coman”, Universitatea din Oradea, şi Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii „Aristotel” din Atena;
aprobarea organizării Întâlnirii Internaţionale a Tineretului Ortodox, în anul 2023, la Timişoara;
lansarea proiectului Eco-iniţiative în parohiile Bisericii Ortodoxe Române din România şi Republica Moldova, care are ca scop iniţierea unei educaţii de mediu şi identificarea soluţiilor pentru creşterea responsabilităţii ecologice la nivelul Bisericii Ortodoxe Române atât în România, cât şi în Republica Moldova;
aprobarea Statutului clericilor şi ierarhilor pensionari;
modificarea şi completarea Metodologiei admiterii la studiile de doctorat în Teologie;
instituirea Ordinului patriarhal „Maica Domnului Rugătoarea” (Oranta), pentru ierarhi, clerici şi mireni.
În anul 2022, a fost publicată ediţia adnotată a textului Statutului pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, care a fost realizată la Cancelaria Sfântului Sinod, prin includerea în notele subliniare a hotărârilor sinodale şi a prevederilor canonice.
În ceea ce priveşte participarea Patriarhului României la evenimente reprezentative pentru Biserica Ortodoxă Română, amintim:
participarea la vernisarea expoziţiei Tipografia Cărţilor Bisericeşti (1882-2022) – 140 de ani de activitate (Sala „Europa Christiana” a Palatului Patriarhiei, joi, 20 ianuarie 2022);
participarea la Adunarea Generală a Academiei Române, dedicată alegerii preşedintelui Academiei Române (marţi, 5 aprilie 2022);
participarea la vernisarea expoziţiei Biblia călătoare şi sfinţitoare (Sala „Europa Christiana” a Palatului Patriarhiei, miercuri, 1 iunie 2022);
participarea la evenimentul de lansare a volumului intitulat „Istoria Bibliotecii Academiei Române 1867-1885” (Aula Academiei Române, joi, 6 octombrie 2022);
participarea la deschiderea Simpozionului Internaţional de Teologie „Importanţa rugăciunii în viaţa eclesială şi personală a credincioşilor” (luni, 10 octombrie 2022);
participarea la Conferinţa Naţională „Unitate Dogmatică şi Specific Naţional în Pictura Bisericească”, ediţia a IX-a (Palatul Patriarhiei, luni, 14 noiembrie 2022);
participarea la Şedinţa solemnă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, consacrată sărbătorii de 1 Decembrie, Ziua Naţională a României (Sala de Plen a Camerei Deputaţilor, luni, 28 noiembrie 2022);
participarea la recepţia oferită cu prilejul Zilei Naţionale a României de Domnul Klaus Werner Iohannis, Preşedintele României (Sala Unirii a Palatului Cotroceni, joi, 1 decembrie 2022).
În plan administrativ, au fost organizate: 4 şedinţe de lucru ale Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în cadrul cărora au fost discutate, adoptate şi comunicate 75 hotărâri privind problemele examinate. În acest sens, la Cancelaria Sfântului Sinod au fost pregătite 47 temeiuri de Sinod şi, în acelaşi context, s-a urmărit modul de redactare a celorlalte 28 referate de Sinod întocmite de către unele sectoare ale Administraţiei Patriarhale. De asemenea, a avut loc 1 şedinţă solemnă a Sfântului Sinod, 1 şedinţă de lucru a Sinodului Permanent, 1 şedinţă de lucru a Consiliului Naţional Bisericesc, 1 şedinţă de lucru a Adunării Naţionale Bisericeşti şi 1 şedinţa de constituire a noii Adunări Naţionale Bisericeşti pentru perioada 2022‑2026.
Prin activitatea Cabinetului Patriarhal, au fost organizate 45 şedinţe de lucru ale Permanenţei Consiliului Naţional Bisericesc şi 3 şedinţe de lucru comune ale Permanenţei Consiliului Naţional Bisericesc şi Permanenţei Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor, precum şi redactarea proceselor-verbale ale acestor şedinţe. De asemenea, Cabinetul Patriarhal a asigurat pregătirea şi consemnarea diplomelor, ordinelor şi distincţiilor (1.469), precum şi a rangurilor onorifice (61), oferite de către Patriarhul României în anul 2022. Totodată, la Reşedinţa Patriarhală au fost realizate lucrări de renovare, modernizare şi dotare a unor spaţii.
II. ACTIVITATEA CULTURAL-MISIONARĂ
A. Activităţi bisericeşti externe:
Prin Sectorul Relaţii bisericeşti, interreligioase şi Comunităţi bisericeşti externe, Patriarhia Română a cultivat şi promovat legăturile frăţeşti, în special, cu celelalte Biserici Ortodoxe surori, precum şi cu celelalte Biserici creştine şi culte religioase.
Prin toate aceste activităţi, Biserica Ortodoxă Română a rămas fidelă misiunii sale de transmitere a învăţăturii Domnului nostru Iisus Hristos în viaţa cotidiană şi a continuat să afirme necesitatea păstrării unităţii şi a comuniunii interortodoxe, chiar şi în condiţiile atât de dificile generate de războiul din apropierea graniţelor României. Totodată, Patriarhia Română a continuat să promoveze valorile Ortodoxiei româneşti în dialogul intercreştin şi interreligios, fiind un reper recunoscut în plan european de jertfelnicie prin sprijinul consistent, spiritual şi material, acordat zecilor de mii de refugiaţi din Ucraina.
Dintre activităţile Bisericii Ortodoxe Române pe plan extern, raportate prin Sectorul relaţii bisericeşti şi interreligioase, amintim: participarea unei delegaţii a Patriarhiei Române la evenimentul intitulat „Luptând împotriva pandemiilor prin experienţa credinţei”, organizat de Centrul pentru Ştiinţă şi Religie „Ian Ramsey”, din cadrul Universităţii Oxford, Marea Britanie (25 martie 2022); participarea la a 5-a întrunire Halki pe teme de ecologie, din perspectivă teologică, economică, globală, educaţională şi ecumenică, Istanbul (8-11 iunie 2022); participarea la cea de-a XXVIII-a întrunire a Congresului Ştiinţific Internaţional „Apostolul Pavel şi administrarea crizelor”, Veria, (26-29 iunie 2022); participarea la evenimentul inaugural al zonei de dezvoltare a locului Botezului, Iordania (7 decembrie 2022);
În afara frontierelor actuale ale României, Patriarhia Română are în jurisdicţia sa patru arhiepiscopii şi nouă episcopii, arhiepiscopiile fiind şi centre mitropolitane. În aceste eparhii există, la finalul anului 2022, un total de 1.483 parohii şi filii, faţă de 1.472 parohii şi filii la finalul anului 2021, 71 aşezăminte monahale ortodoxe româneşti, faţă de 67 la finele anului 2021, deservite de 1.379 clerici români, faţă de 1.311 clerici români la finele anului 2021.
De remarcat faptul că, în aceste parohii şi comunităţi ortodoxe româneşti, în cursul anului 2022 au fost oficiate: 25.282 botezuri, faţă de 24.643 botezuri, în anul 2021; 5.758 cununii, faţă de 3.605 cununii, în anul 2021; 3.692 înmormântări, faţă de 2.734 înmormântări, în anul 2021; 721 primiri la Ortodoxie, faţă de 433 primiri la Ortodoxie, în anul 2021; 34 reveniri la Ortodoxie, faţă de 27 reveniri la Ortodoxie, în anul 2021.
B. Activităţi educaţionale:
În plan teologic-educaţional, în anul 2022, menţionăm organizarea următoarelor evenimente cu caracter naţional: Concursul Naţional „Icoana ortodoxă – lumina credinţei”, ediţia a XI-a (10 ianuarie-21 mai 2022); Concursul Naţional Catehetic „Rugăciunea în viaţa mea” (15 noiembrie 2021-21 mai 2022); Congresul Naţional Catehetic „Hristos împărtăşit copiilor”, ediţia a XV-a (Mănăstirea Caraiman, 4-7 octombrie 2022); Festivalul-Concurs Naţional de Muzică Bisericească „Lăudaţi pe Domnul!”, ediţia a XIV-a (7 iulie-27 octombrie 2022); Simpozionul Internaţional de Teologie „Importanţa rugăciunii în viaţa eclesială şi personală a credincioşilor” (9-13 octombrie 2022, Palatul Patriarhiei din Bucureşti).
În anul 2022, a continuat derularea Programului Naţional Catehetic „Hristos împărtăşit copiilor”, prin organizarea la nivelul eparhiilor a 990 centre catehetice parohiale şi prin specializarea de formatori.
De asemenea, a continuat desfăşurarea Proiectului educaţional „Alege Şcoala!”, ediţiile a VIII-a, a IX-a şi a X-a. Finanţate de Uniunea Europeană, prin Programul Operaţional „Capital Uman”, aceste trei ediţii ale Proiectului „Alege Şcoala!” se desfăşoară în cadrul Programului pilot de stimulare a participării la educaţie a copiilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate. Cu o valoare de 14.310.000 lei (aproximativ 3.000.000 euro), aceste proiecte se implementează de Patriarhia Română, în parteneriat cu Mitropolia Moldovei şi Bucovinei (două proiecte), respectiv Fundaţia World Vision România (un proiect). Proiectul educaţional „Alege Şcoala!” a ajuns la cea de-a zecea ediţie şi însumează o valoare totală a finanţării de aproximativ 20.000.000 euro.
În anul şcolar 2022-2023, predau disciplina Religie 6.200 profesori, dintre care 4.468 titulari, 195 titulari de altă specialitate, care au în completarea normei ore de Religie şi 1.537 suplinitori; 1.178 sunt clerici, 4.909 laici cu studii teologice şi 113 laici cu alte studii. Dintre profesorii de Religie, 568 sunt debutanţi, 1.111 au obţinut definitivarea în învăţământ, 1.315 gradul didactic II, 2.978 gradul didactic I, iar 228 au doctoratul în teologie. În inspectoratele şcolare judeţene, şi-au desfăşurat activitatea specifică 42 inspectori de specialitate, dintre care 40 cu studii teologice şi 2 cu alte studii.
În cuprinsul Patriarhiei Române funcţionează 25 Seminarii teologice liceale, cu diferite specializări – Teologie ortodoxă, Teologie patrimoniu cultural, Ghid turism religios, Muzică bisericească, Filologie, Ştiinţele naturii, Ştiinţe sociale, 1 colegiu ortodox, 9 licee teologice ortodoxe şi 1 liceu tehnologic, având clase de teologie. În anul şcolar 2021-2022, au fost şcolarizaţi 4.064 elevi la nivel liceal; dintre cei 936 elevi în clasa a XII-a, 685 au obţinut diplomă de bacalaureat. În unităţile de învăţământ teologic preuniversitar, au fost şcolarizaţi 86 elevi din afara graniţelor ţării, 70 provenind din Republica Moldova, 10 din Ucraina, 3 din Serbia, 1 din Spania şi 2 din Canada. În anul şcolar 2022-2023, au fost înscrişi în clasa a IX-a 1.052 elevi, iar pentru anul şcolar 2023-2024 au fost solicitate 1.160 locuri.
În şcolile teologice preuniversitare îşi desfăşoară activitatea didactică 1.061 profesori; dintre aceştia, 648 sunt titulari, 413 sunt suplinitori, iar 111 dintre profesori sunt doctori în teologie. În anul şcolar 2021-2022, Centrele eparhiale ale Bisericii Ortodoxe Române au alocat sprijin financiar acestor şcoli în valoare totală de 7.593.739 lei.
În Patriarhia Română funcţionează 11 Facultăţi de teologie (Bucureşti, Iaşi, Sibiu, Craiova, Cluj, Constanţa, Târgovişte, Piteşti, Alba Iulia, Arad şi Oradea) şi 3 departamente de teologie, incluse în cadrul altor facultăţi (Timişoara, Galaţi şi Baia Mare).
În anul universitar 2021-2022, au fost şcolarizaţi 4.279 studenţi. În anul 2022 au absolvit 918 studenţi, iar în anul universitar 2022-2023 s-au înscris 1.281 studenţi. În cadrul specializării Teologie Pastorală au fost şcolarizaţi 3.081 studenţi, iar 596 absolvenţi au obţinut Diplomă de licenţă. În anul universitar 2021-2022, au fost 1.682 masteranzi, dintre care 737 absolvenţi, iar în anul universitar 2022-2023 s-au înscris 895 masteranzi. Studiile de Doctorat se organizează în 8 centre universitare, fiind înscrişi în prezent 560 doctoranzi, dintre care 96 au fost admişi în anul universitar 2022-2023 (anul I). În anul universitar 2021-2022, 56 doctoranzi au obţinut titlul de Doctor în Teologie. În anul universitar 2021-2022, 373 cadre didactice au activat în cadrul învăţământului teologic superior, dintre care 76 profesori, 93 conferenţiari, 153 lectori şi 51 asistenţi.
În anul universitar 2021-2022, s-au înscris la studii în diferite instituţii de învăţământ din străinătate 74 teologi ortodocşi români. În prezent, sunt înscrişi la facultăţile din Patriarhia Română 108 cetăţeni străini (printre care şi etnici români, 59 din Republica Moldova), atât la studii universitare, cât şi postuniversitare.
În Patriarhia Română, cu binecuvântarea Sfântului Sinod, există 2 asociaţii de tineri: Asociaţia Studenţilor Creştin-Ortodocşi Români (ASCOR) şi Liga Tinerilor Creştin-Ortodocşi Români (LTCOR). De asemenea, există 108 asociaţii şi ONG-uri de tineret, care îşi desfăşoară activitatea în eparhii, cu binecuvântarea Chiriarhului şi 655 grupuri de tineri, care desfăşoară activităţi de voluntariat, catehetice, studiu biblic. Centrele eparhiale, prin departamentele de tineret, au iniţiat 223 proiecte, cu scopul apropierii tinerilor de Biserică.
C. Activităţi culturale şi misionare:
În prezent, în Patriarhia Română funcţionează 324 unităţi cu activitate în domeniul patrimoniului bisericesc mobil, respectiv 197 muzee şi colecţii muzeale, 109 centre pentru ocrotirea patrimoniului şi 18 laboratoare de restaurare a patrimoniului eclezial.
Pe parcursul anului 2022, Comisia de Pictură Bisericească a fost convocată pentru 10 şedinţe de lucru şi pentru 142 solicitări în regim de urgenţă, fiind analizate 886 speţe şi formulate 3.824 referinţe. Totodată, membrii Comisiei de Pictură Bisericească s-au deplasat în 22 delegaţii şi au efectuat 4 inspecţii la şantiere din ţară, în scopul îndreptării omisiunilor sesizate în obţinerea avizelor regulamentare.
În anul 2022, au fost organizate 2 sesiuni de examene pentru specialiştii în pictură bisericească, în cadrul cărora au promovat 9 ucenici la treapta de stagiatură şi 8 stagiari la treapta de pictori bisericeşti. De asemenea, au mai primit autorizaţie cu drept de lucru pe patrimoniu bisericesc 2 pictori iconari, 3 restauratori şi 1 sculptor.
Ziarul Lumina, în prezent singurul cotidian ortodox din lume, a promovat proiectele catehetice, cultural-educaţionale şi social-filantropice desfăşurate în eparhiile, parohiile şi mănăstirile din ţară şi din afara României, prin selecţii de ştiri şi materiale jurnalistice adecvate. În luna februarie 2022, Ziarul Lumina a ajuns la ediţia cu numărul 5.000, moment marcat de publicarea unui număr festiv. Împreună cu săptămânalul Lumina de Duminică şi revista de informaţie bisericească Vestitorul Ortodoxiei, cotidianul Ziarul Lumina continuă activitatea de slujire mediatică a Bisericii în societate, prin ediţiile tipărite şi proiecţiile acestora în mediul digital. Cu un tiraj lunar mediu difuzat de 22.500 exemplare, Ziarul Lumina se menţine în primele locuri din categoria cotidienelor naţionale, regionale şi locale care se tipăresc în prezent în România.
În anul 2022, Radio TRINITAS şi-a extins reţeaua de frecvenţe terestre la 56. În urma concursului organizat de Consiliul Naţional al Audiovizualului, a fost câştigată frecvenţa Drobeta Turnu Severin – 97,90 MHz. Tot cu aprobarea Consiliul Naţional al Audiovizualului, au fost preluate frecvenţele Cernavodă – 97,10 MHz şi Mangalia – 98,90 MHz. Au fost prelungite licenţele audiovizuale pentru 11 frecvenţe de emisie, din reţeaua naţională. În 2022, Radio TRINITAS a solicitat şi obţinut de la ANCOM (Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii) mărirea puterii de emisie pentru 18 staţii, în vederea extinderii ariei de acoperire.
TRINITAS TV a realizat 12 filme documentare, unele dedicate Anului omagial şi comemorativ 2022, altele dedicate aşezămintelor monahale, unor mari duhovnici şi sfinţi, iar câteva dedicate unor personalităţi şi momente aniversare din lumea culturală. În contextul războiului din Ucraina, reporterii şi realizatorii TRINITAS TV au fost prezenţi în toate punctele de frontieră prin care cetăţenii ucraineni au fost primiţi în România, unde au realizat ştiri şi reportaje prin care a fost evidenţiat sprijinul prompt acordat refugiaţilor de către Biserica Ortodoxă Română. Tot în scopul ajutorării victimelor conflictului armat ruso-ucrainean, a fost realizat un promo pentru platforma ajutăcubucurie.ro, relansată de Patriarhia Română şi Federaţia Filantropia. În anul 2022, la „Gala Premiilor Radar de Media”, Televiziunea Patriarhiei Române a primit Distincţia de excelenţă pentru producţiile şi proiectele cu cel mai mare conţinut valoric din România.
Agenţia de Ştiri BASILICA a acordat atenţie sporită calităţii materialelor publicate, colaborării cu centrele eparhiale şi relevanţei pentru presa laică naţională şi internaţională. Conţinutul publicat pe site-ul basilica.ro al Agenţiei de Ştiri BASILICA s-a menţinut la peste 4.000 articole în limba română, dintre care aproximativ 700 au fost traduse în limba engleză. Ştirile de pe site-ul basilica.ro au fost preluate de multiple site-uri de ştiri naţionale şi internaţionale cu vizibilitate mai mare, ceea ce a favorizat transmiterea informaţiilor despre Biserica Ortodoxă Română pentru un public mult mai numeros decât indică statisticile site-ului basilica.ro.
Biroul de Presă şi Relaţii Publice al Patriarhiei Române a adus la cunoştinţa opiniei publice, prin comunicate de presă, precizări şi intervenţii mediatice ale reprezentanţilor săi, atât tematica şi manifestările Anului Omagial şi Comemorativ 2022 în Patriarhia Română, cât şi poziţionarea şi mesajele instituţionale care s-au impus în contextul vieţii sociale şi bisericeşti. Biroul de Presă a comunicat poziţionarea firească, în spiritul Evangheliei, a Patriarhiei Române faţă de un război de agresiune care a tulburat profund Europa, precum şi acţiunile umanitare ale Bisericii Ortodoxe Române în favoarea refugiaţilor din Ucraina şi comunităţii româneşti din această ţară grav afectată de război. Pe tot parcursul anului 2022, Biroul de Presă al Patriarhiei Române a cooperat punctual cu departamentele de comunicare ale eparhiilor în formularea unor poziţii oficiale, prilejuite de subiecte sensibile apărute în presa locală şi centrală şi s-a implicat în comunicarea din spaţiul mediatic atât prin componentele Centrului de Presă BASILICA, cât şi în cadrele oficiale ale presei laice, transmiţând şi explicând poziţia oficială a Bisericii faţă de probleme majore ale societăţii româneşti.
Pentru Institutul Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române (Edituri şi Tipografii), din punct de vedere statistic, anul 2022 se prezintă astfel: au fost tipărite 261 titluri de carte şi revistă, dintre care 92 titluri inedite publicate de Editurile Patriarhiei Române (Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, Editura BASILICA şi Editura TRINITAS) şi anume: 39 titluri noi de Carte teologică; 19 titluri noi de Carte de cult şi muzicală; 9 titluri noi de Carte patristică; 3 titluri noi de Carte pentru copii şi tineret; 22 numere (fascicole) noi din revistele centrale bisericeşti. În total, Tipografiile Patriarhiei Române (Tipografia Cărţilor Bisericeşti şi Imprimeria PHAROS) au tipărit, împreună, 447.400 exemplare carte şi revistă în format broşat şi legat (226.608 ex. carte şi 220.792 ex. reviste). Au mai fost realizate: 81.574 ex. Biblii (în diferite formate); 40.059 ex. Noul Testament cu Psalmii; 23.782 ex. broşuri, cataloage, ghiduri şi pliante; 451.841 ex. cărţi de rugăciuni, acatiste şi prohoade; 51.300 ex. pastorale; 4.760 ex. felicitări; 1.085.662 ex. calendare (tip foaie, agendă, de birou, de perete cu spiră, cu însemnări) şi 376.273 ex. icoane (de diverse dimensiuni). Totodată, au fost tipărite: Ziarul Lumina, cotidianul Patriarhiei Române şi săptămânalul Lumina de Duminică, 362.048 ex. lucrări pentru terţi, precum şi o serie de lucrări de legătorie manuală (reparaţii şi restaurare carte, confecţionat cutii, mape, etu etc.).
Atelierele Institutului Biblic au confecţionat, în anul 2022, mai multe obiecte de cult şi veşminte liturgice, dintre care menţionăm: 4 racle din argint de dimensiuni mari şi medii, realizate pentru Mănăstirea Negru-Vodă, Argeş (moaştele Sfântului Cuvios Ioanichie de la Muscel), Mănăstirea Putna, Suceava (moaştele Sfântului Ierarh Iacob Putneanul), Mănăstirea Nechit, Neamţ (fragment din moaştele Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu) şi Parohia Militari I, Bucureşti (moaştele Sfântului Ierarh Grigorie Teologul); medalia omagială şi comemorativă dedicată anului 2022 (în colaborare cu Monetăria Statului) – 500 bucăţi; Ordinul patriarhal „Maica Domnului Rugătoarea (Oranta)”: 65 bucăţi pentru ierarhi, 55 bucăţi pentru clerici şi 65 bucăţi pentru mireni.
În anul 2022, Sectorul Pelerinaje al Patriarhiei Române a organizat 142 pelerinaje externe, pentru 5.622 pelerini, şi 217 pelerinaje interne, pentru 9.923 pelerini.
Sectorul Monumente şi Construcţii Bisericeşti al Patriarhiei Române a continuat lucrările pentru finalizarea Catedralei Naţionale. Dintre aceste lucrări, amintim: realizarea căilor de acces din Catedrală în sălile polivalente nord şi sud de la cota -11,00 m; montarea şarpantei şi învelitorii din tablă la cota +45,00 m pe laturile vest, sud şi est; montarea decoraţiunilor şi ancadramentelor din piatră la ferestrele exterioare ale altarului; realizarea picturii interioare, în tehnica mozaic, a arcului triumfal din faţa catapetesmei; lucrări la accesul pe latura de vest în incinta ansamblului arhitectural Catedrala Naţională, format din două porticuri arcuite şi două cupolete la intrarea principală; placarea cu piatră a stâlpilor de la pridvoarele nord şi sud; realizarea branşamentului la apă şi a racordurilor la canalizarea publică.
Centrul de Conferinţe al Palatului Patriarhiei a găzduit, în anul 2022, 147 evenimente, organizate de Biserica Ortodoxă Română sau de instituţii şi societăţi comerciale din ţară sau străinătate, şi a înregistrat peste 25.000 vizitatori, turişti şi pelerini din circa 20 ţări de pe toate continentele lumii, reflectând un interes deosebit faţă de acest obiectiv istoric, cultural şi turistic.
Activitatea Sectorului Stavropighii Patriarhale şi Centre Sociale a continuat la subunităţile aflate în subordine, astfel:
La Centrul Social Cultural „Sfântul Apostol Andrei” au fost efectuate lucrări de amenajare a Cofetăriei „Axios” şi a Salonului „Pelerinul”. A fost finalizat proiectul de recompartimentare şi de modernizare a spaţiilor disponibile de 500 mp de la parterul şi mezaninul blocului P5B, început în anul 2021.
A continuat amplul proiect de modernizare, care se desfăşoară gradual, în incinta Centrului Cultural-Misionar „Familia” – Pantelimon, prin realizarea proiectului de recompartimentare şi amenajări interioare, consolidare, mansardare, intervenţii faţadă, şarpantă şi învelitoare, pentru corpurile A şi B din incinta Centrului „Familia”. De asemenea, au fost efectuate lucrări de relocare a două centrale termice şi a echipamentelor de încălzire şi de stocare a apei calde mai aproape de Corpul B „Pelerinul” (pe care îl deservesc).
Centrul Social-Pastoral „Sfânta Maria” – Techirghiol a derulat şi în anul 2022 contractul de colaborare cu CNAS Constanţa. Au fost cazate 2.500 persoane, mai mult cu 31,58% faţă de anul 2021 (1.900 persoane) şi au beneficiat de tratament, la Baza de Odihnă şi Tratament „Sfântul Pantelimon”, 3.602 persoane, înregistrându-se o creştere a numărului de persoane cu 59,95 % faţă de anul 2021 (2.252 persoane). Numărul persoanelor care au beneficiat de tratament în anul 2022 este mai mare decât numărul persoanelor cazate, deoarece pentru tratament vin şi persoane cazate în afara Centrului „Sfânta Maria” – Techirghiol.
La Centrul Social-Cultural „Miron Patriarhul” – Dragoslavele, cu sprijinul Secretariatului de Stat pentru Culte, al Consiliului Judeţean Argeş, precum şi cu fonduri proprii, a continuat proiectul de modernizare a mansardei de la vila 2 (Casa Egumenească).
III. ACTIVITATEA SOCIAL-FILANTROPICĂ
În lucrarea social-filantropică şi medicală desfăşurată la nivelul centrelor eparhiale ale Bisericii Ortodoxe Române şi a ONG-urilor care funcţionează cu binecuvântarea acestora, în anul 2022, au participat 23.729 persoane, după cum urmează: 29 consilieri eparhiali, 33 inspectori de specialitate şi eparhiali, 530 asistenţi sociali, 2.177 personal cu diverse specializări (cadre didactice, cadre medicale, jurişti, psihologi, personal administrativ), 20.960 voluntari.
În anul 2022, Biserica Ortodoxă Română a desfăşurat o bogată activitate social-filantropică şi medicală prin 767 instituţii şi servicii sociale, având în derulare 1.243 proiecte şi programe sociale, din care: 983 finanţate din fonduri proprii, 84 cu finanţare externă, 41 cu finanţare publică, şi 135 cu finanţare mixtă.
În acest sens, diagrama aşezămintelor social-filantropice, în anul 2022, este următoarea: 61 birouri de asistenţă socială, 120 cantine sociale şi programe masa la domiciliu, 118 centre de zi pentru copii, 27 centre de zi pentru vârstnici, 6 centre de zi pentru persoane cu dizabilităţi, 52 centre rezidenţiale pentru copii, 53 centre rezidenţiale pentru vârstnici, 3 centre rezidenţiale pentru persoane cu dizabilităţi, 30 servicii de îngrijire la domiciliu, 33 instituţii ce oferă servicii medicale şi de recuperare, 21 servicii de îngrijiri socio-medicale la domiciliu, 54 servicii educaţionale (tip afterschool, remedial, prevenţie abandon şcolar, postliceal etc.), 117 centre de informare, de consiliere, de sprijin şi comunitare, 21 locuinţe protejate, 13 centre de urgenţă (persoane fără adăpost, victime violenţă, victime trafic de persoane), 26 campusuri de tabără şi 12 cu alt specific.
În aşezămintele social-filantropice, amintite mai sus, au primit asistenţă 199.140 beneficiari, după cum urmează: a) 73.577 copii din aşezămintele sociale ale Bisericii, dar mai ales din familii sărace şi fără posibilităţi de întreţinere, sau cu părinţii aflaţi la muncă în alte ţări; b) 6.204 persoane cu dizabilităţi, cu deficienţe de vorbire, vedere şi auz, consumatori de droguri sau alte tipuri de dependenţe; c) 66.829 persoane vârstnice din aşezămintele de protecţie socială bisericeşti, din centrele sociale de tranzit şi adăposturi de noapte, bătrâni singuri, nedeplasabili, abandonaţi de familie şi care prezentau grave probleme de sănătate; d) 51.685 şomeri, adulţi în dificultate, victime ale traficului de persoane, victime ale violenţei familiale, deţinuţi eliberaţi, victime ale calamităţilor naturale; e) 845 persoane fără adăpost.
Asistenţa religioasă în unităţile militare, penitenciare, spitale şi aşezăminte de ocrotire socială este asigurată de 464 preoţi, dintre care: 20 în unităţi ale Ministerului Afacerilor Interne, 88 în unităţi militare, 36 în sistemul penitenciar şi 320 în spitale şi aşezăminte de ocrotire socială de stat. În toate unităţile menţionate mai sus, există în prezent 408 biserici şi capele sfinţite, precum şi alte spaţii special amenajate, iar 28 de lăcaşuri se află în diferite stadii de construcţie şi amenajare.
Voluntarii Paraclisului Catedralei Mântuirii Neamului au derulat 2 programe social-filantropice, respectiv: Programul „Implică-te! Împreună reuşim mai mult!”, prin care au fost realizate 63 activităţi în beneficiul a peste 500 familii pentru prevenirea excluziunii sociale şi Programul „Ajutor pentru elevi” destinat reducerii abandonului şcolar, având peste 100 beneficiari.
În ceea ce priveşte Caravana medicală „Sănătate pentru sate”, voluntarii Paraclisului Catedralei Mântuirii Neamului au realizat 15 acţiuni, având 1.716 beneficiari. Prin acest program, în perioada 2015-2022 au fost efectuate 88 deplasări, având 11.000 beneficiari, iar prin componenta de prevenţie şi educaţie pentru sănătate, au fost realizate 72 deplasări, având aproximativ 16.000 beneficiari.
În campaniile de donare sânge, derulate în cuprinsul Patriarhiei Române, au participat 12.405 persoane, înregistrându-se 5.818 litri de sânge.
La finalul anului 2022, au fost semnate de către Patriarhia Română: Protocolul de colaborare cu Ministerul Sănătăţii privind desfăşurarea activităţilor de asistenţă religioasă creştin-ortodoxă în unităţile sanitare subordonate Ministerului Sănătăţii şi Acordul-cadru cu Asociaţia „Salute Donna” a Institutului Naţional de Tumori din Milano, Italia. Acest acord-cadru a fost realizat ca urmare a parteneriatului dintre Patriarhia Română şi Institutul Oncologic „Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu” din Bucureşti.
Programul „Masa Bucuriei” se desfăşoară în continuare la nivel naţional, în Patriarhia Română, în parteneriat cu magazinele Selgros Cash&Carry şi constă în donarea săptămânală de bunuri alimentare şi igienico-sanitare pentru centrele sociale; valoarea bunurilor donate în anul 2022 este de 766.673 euro.
În activităţile de ajutorare a refugiaţilor din Ucraina au participat aproximativ 7.600 persoane, reprezentând personalul unităţilor de cult din Patriarhia Română şi voluntari. În punctele de frontieră cu flux mare de refugiaţi ucraineni, asistenţa a fost asigurată non-stop de echipe ale Bisericii Ortodoxe Române care au lucrat în ture de câte 8 ore.
Sprijinul acordat direct de eparhiile Bisericii Ortodoxe Române refugiaţilor din Ucraina a însumat 3.400.656 euro, constând în bani şi produse (hrană caldă, produse alimentare, hrană bebeluşi, produse igienico‑sanitare, medicamente, pături, articole îmbrăcăminte, jucării etc.). La acesta se adaugă: 126.341 servicii de traducere; 92.199 servicii de consiliere şi orientare; 24.955 servicii medicale; 8.583 servicii educaţionale, precum şi sprijin logistic, constând în spaţii de adăpost (cort/containere etc.) şi transport.
În ceea ce priveşte cazarea refugiaţilor ucraineni, numărul locurilor de cazare identificate a fost de 18.509, dintre care 75% cu servicii de masă incluse, numărul celor cazaţi fiind de 13.231 persoane. Evidenţiem, în mod deosebit, deschiderea şi rapiditatea cu care s‑au organizat mănăstirile, parohiile, centrele sociale, precum şi credincioşii creştin-ortodocşi români pentru a găzdui refugiaţii, în multe cazuri, familiile refugiate având copii mici.
O altă componentă importantă de intervenţie pentru ajutorarea refugiaţilor ucraineni a fost organizarea de transporturi umanitare: 446 transporturi pe teritoriul României, în valoare totală de 1.360.304 euro; 142 transporturi în Ucraina, în valoare totală de 2.172.816 euro; 38 transporturi în Republica Moldova, în valoare totală de 412.112 euro.
La acestea se adaugă suma de 275.004 euro din colectele realizate în cuprinsul Patriarhiei Române, care a fost direcţionată către eparhiile din zona de frontieră a României cu Ucraina sau către proiectele de intervenţie derulate cu asociaţii partenere.
Totodată, Federaţia Filantropia şi organizaţiile membre, prin diferite proiecte derulate, şi în parteneriat cu International Orthodox Christian Charities (IOCC), au acordat sprijin umanitar persoanelor refugiate din Ucraina în valoare totală de 5.322.436 lei.
Astfel, în anul 2022, eparhiile Bisericii Ortodoxe Române şi Federaţia Filantropia au oferit un sprijin cuantificabil în suma de 42.904.050 lei (aproximativ 8,7 milioane de euro) în beneficiul persoanelor afectate de războiul din Ucraina. Iar pentru a veni în sprijinul răniţilor de război din Ucraina, au fost organizate, în Patriarhia Română, campanii de donare sânge, la care au participat 3.198 persoane.
În concluzie, în anul 2022, pentru susţinerea activităţii filantropice, eparhiile Bisericii Ortodoxe Române au acordat ajutoare financiare directe în valoare de 45.143.331,39 lei şi ajutoare materiale în valoare estimată de 96.782.983,35 lei, iar pentru susţinerea activităţii de asistenţă socială au cheltuit 155.095.410,6 lei.
Pentru susţinerea întregii activităţi de asistenţă socială şi filantropică, în anul 2022, la nivelul întregii Patriarhii Române, s-a cheltuit suma de 297.021.725,3 lei, iar pentru sprijinirea refugiaţilor din Ucraina suma de 42.904.050 lei, ceea ce reprezintă un total de 339.925.775,3 lei, adică aproximativ 69.000.000 euro (68.929.489 euro, la cursul valutar mediu din anul 2022: 1 euro=4,9315 lei).
În această sumă nu sunt cuprinse cheltuielile privind o mulţime de activităţi caritabile ale parohiilor şi mănăstirilor în favoarea bolnavilor, bătrânilor, copiilor şi săracilor, care nu au fost cuantificate financiar şi, ca atare, nici raportate sistematic centrelor eparhiale.
În contextul crizelor actuale, generate de urmările pandemiei de Covid-19 şi de războiul din Ucraina, suntem chemaţi să unim şi mai mult slujirea liturgică cu activitatea socială, culturală şi pastorală şi să înmulţim rugăciunea către Dumnezeu ca să înceteze războiul şi să fie pace.
La finalul acestui raport sintetic al activităţilor Bisericii Ortodoxe Române în anul 2022, dorim să apreciem în mod deosebit eforturile spirituale şi materiale ale tuturor celor care au lucrat direct sau au sprijinit Biserica Ortodoxă Română în lucrarea ei misionară, culturală şi social-filantropică.
Exprimăm recunoştinţă şi preţuire faţă de toţi cei care ajută Biserica noastră: clerici şi credincioşi mireni, autorităţi centrale şi locale, sponsori şi voluntari.
Ne rugăm lui Dumnezeu să le dăruiască tuturor sănătate şi mântuire, ajutor şi bucurie în viaţă!
† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 594, Ultimul acces: 2026-10-19 17:26:57

Timp total: 0.04s...

[]:1