Acum 221 de ani se năştea Emanoil Gojdu, cel mai mare filantrop român

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Acum 221 de ani se năştea Emanoil Gojdu, cel mai mare filantrop român

[2023-02-09]

de Diac. Iulian Dumitraşcu

În urmă cu 221 de ani, în data de 9 februarie 1802, se năştea avocatul de origine aromână Emanoil Gojdu, desemnat în 2020 drept cel mai mare filantrop român mirean.
Cea mai bună descriere a marelui filantrop se regăseşte chiar în propriile sale cuvinte:
„Ca fiu credincios al Bisericii mele, laud Dumnezeirea căci m-a născut român; iubirea ce am către naţiunea mea neîncetat mă îmboldeşte a stărui în faptă, ca încă şi după moarte să mă ridic de sub gliile mormântului, spre a putea fi pururea în sânul naţiunii mele…”
Stabilit în Budapesta după terminarea studiilor, Emanoil Gojdu a fost avocat, om politic, poet şi militant pentru drepturile românilor din Transilvania.
La data de 9 mai 1848 a redactat „Petiţia neamului românesc din Ungaria şi Banat” prin care se cerea independenţa românilor faţă de Mitropolia sârbească de la Carloviţ.
Chiar dacă cele mai multe publicaţii au fost scrise în limba maghiară, Emanoil Gojdu a fost un adevărat promotor al literaturii româneşti din acea vreme. Într-un apel publicat în paginile revistei literare „Biblioteca românească” îi îndeamnă pe intelectualii români:
„să ajutaţi scrierea şi tipărirea cărţilor în limba patrioticească, să le cetiţi cu bucurie şi să le faceţi cunoscute dulcei voastre naţie; pre învăţaţii neamului să-i patroniţi şi favorisindu-i să-i scutiţi, întinzându-le mână de ajutoriu şi dându-le ocasie (prilej) ca plăcutele a sudorilor sale fructuri să le dea spre folositoare gustare nemului său”. în încheierea apelului scria că „nu este mai mare mângâiere (şi) mai adevărată îndestulare decât simţirea fericirii şi a măririi neamului”.
Filantropul Emanoil Gojdu
În 4 noiembrie 1869 Emanoil Gojdu şi-a scris testamentul prin care stabilea ca averea lui să fie administrată de Mitropolia Ortodoxă Română a Transilvaniei, din care să se creeze o fundaţie care să ofere burse de studiu studenţilor români.
După câteva luni de la ratificarea testamentului, în data de 3 februarie 1870, Emanoil Gojdu a trecut la cele veşnice, fiind înmormântat la Budapesta.
Fundaţia Gojdu şi-a început activitatea în aprilie 1870, pornind cu un patrimoniu iniţial de 178.000 de florini, iar până în 1917, prin buna gospodărire a comitetului director, ea a ajuns la valoarea de 8.000.000 de coroane. Fundaţia dispunea de un complex arhitectonic cu opt edificii situate în centrul Budapestei, acţiuni în bănci, titluri de împrumut publice etc.
Timp de aproximativ 50 de ani, fundaţia a acordat 4.455 de burse de studii şi alte 928 de ajutoare financiare.
Printre bursieri s-au numărat: Victor Babeş, Miron Cristea, Petru Groza, Octavian Goga, Ioan Lupaş, Traian Vuia, Constantin Daicoviciu, pr. Dumitru Stăniloae etc.
În testament, Emanoil Gojdu a preconizat ca fundaţia să funcţioneze, pe baza fondurilor, până în 2070, însă lucrurile nu au funcţionat conform planului.
După 1920, deci după încheierea tratatului de pace de la Trianon, practic activitatea Fundaţiei „Gojdu” a încetat.
În data de septembrie 1996, mai mulţi teologi sibieni au reînfiinţat „Fundaţia Gojdu”, fiind recunoscută prin sentinţa civilă nr. 608 din 9 octombrie 1996 a Tribunalului Sibiu.
În prezent, Mitropolia Ardealului urmăreşte procedurile necesare impuse de statul maghiar pentru accesarea integrală a moştenirii lăsate în urmă de Emanoil Gojdu.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 602, Ultimul acces: 2026-10-19 00:58:13

Timp total: 0.04s...

[]:1